UE va forţa Guvernul Bolojan pentru a impune măsuri de austeritate. Aşa se va menţine deficitul sub control
Uniunea Europeană este pregătită să pună o presiune tot mai mare asupra Guvernului condus de Ilie Bolojan, cerând măsuri dure pentru reducerea deficitului bugetar, care a atins un nivel record în rândul statelor membre. România, aflată într-o situație fiscală critică, este acum în fața unui moment de cotitură economică, context în care Bruxelles-ul cere acțiuni rapide și concrete pentru a preveni un dezastru financiar.
Presiuni din partea autorităților europene
Deși noua administrație este formată din politicieni pro-europeni, Guvernul Bolojan nu ezită să invoce presiunile venite din partea Comisiei Europene ca motiv pentru adoptarea unui pachet de reforme severe. România cheltuie de ani de zile mai mult decât își permite, iar președintele Nicușor Dan a descris situația plastic: „Mâncăm o pizza mare, dar plătim doar pentru una medie”. În 2024, deficitul bugetar este estimat la aproximativ 9% din PIB – cel mai mare din UE, potrivit politico.eu.
Comisia Europeană a criticat în repetate rânduri lipsa de rigoare fiscală a României, iar acum se așteaptă un vot oficial al miniștrilor de finanțe ai UE, care va stabili clar ce trebuie să facă administrația de la București pentru a-și redresa bugetul. În paralel, premierul Bolojan a început deja implementarea unui set de măsuri de austeritate, care vor încetini creșterea economică și, cel mai probabil, vor afecta popularitatea guvernului.
Bolojan avertizează că, fără acțiuni imediate, România riscă retrogradarea ratingului de țară la nivel de „junk” – un semnal de alarmă pentru investitori și un pericol real pentru plata salariilor și pensiilor.
„Accesul la fondurile europene este condiționat de reforme fiscale. Fără ele, am putea pierde investiții esențiale în infrastructură – autostrăzi, căi ferate, proiecte locale. Nu ne putem permite un scenariu similar cu cel al Greciei”, a declarat premierul.
Termenul limită pentru prezentarea bugetului
Deși în campanie președintele Nicușor Dan a spus că se opune majorării TVA-ului, noile măsuri prevăd tocmai acest lucru, alături de plafonarea salariilor bugetarilor, impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc și din sistemul bancar, precum și creșterea accizelor pentru combustibili, alcool și tutun. Primul val de reforme intră în vigoare în august, urmând ca restul să se aplice de la 1 ianuarie 2025.
Potrivit lui Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, România trebuie să reducă deficitul sub 6,5% din PIB până în 2026. „Reducerea cheltuielilor și majorarea taxelor vor afecta PIB-ul, dar sunt inevitabile”, a spus acesta.
Pe plan politic, provocările nu lipsesc. Deși Bolojan beneficiază de sprijinul unei coaliții de patru partide, impactul asupra opiniei publice va fi semnificativ. Analistul Radu Magdin anticipează scăderi în sondaje și posibile proteste, chiar dacă „vara oferă un respiro”. Însă toamna ar putea aduce nemulțumirea generalizată – o „toamnă a nemulțumirii”, cum o numește el. România are termen până pe 15 octombrie pentru a prezenta un buget care să respecte cerințele UE.