Avertismentul ING Bank: noile taxe riscă să împingă România spre recesiune
Cu doar câteva ore înainte ca Guvernul României să își asume răspunderea asupra unor măsuri fiscale cruciale, o importantă bancă din țară, ING Bank România, a atras atenția asupra unor posibile efecte grave pentru economie. Conform unei analize economice, implementarea pachetului de majorări de taxe ar putea amplifica presiunile inflaționiste și apropia țara de o stagnare economică, sau chiar de o recesiune, noteză News.ro.
Măsurile fiscale și previziunile inflaționiste
Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o serie de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar al țării. Printre acestea se numără creșterea TVA-ului general la 21%, introducerea unei cote reduse de 11% și majorări semnificative ale accizelor. În plus, milioane de români, care până acum beneficiau de asigurări de sănătate gratuite, vor trebui să plătească o contribuție anuală de 2.430 de lei pentru a rămâne acoperiți din punct de vedere medical.
Măsurile anunțate vin într-un moment în care inflația, care în luna mai era de aproximativ 5,5%, ar putea ajunge la 7,5%-8% până la sfârșitul anului, conform prognozelor ING. Creșterea cheltuielilor la energie, concomitent cu efectele generatoare de costuri ale noilor taxe, este de așteptat să pună o presiune suplimentară asupra prețurilor.
Banca Națională a României (BNR) a ajustat anterior prognoza pentru inflație de la 3,8% la 4,6%, însă măsurile guvernamentale recente ar putea necesita o nouă revizuire. Pe termen scurt, economistul Ștefan Posea de la ING avertizează că aceste măsuri fiscale „nu prind cel mai bine consumul privat”, sporind economisirea preventivă și reducând în continuare cererea.
Perspective economice și riscuri pentru anul în curs
Economiștii sunt de părere că anul 2025 ar putea aduce stagnare economică sau chiar o contracție a PIB-ului. Estimările ING Bank prevăd o creștere economică timidă, de doar 0,8%, însă aceste cifre ar putea fi prea optimiste în actualul context. Dacă tendințele economice de până acum continuă, creșterea PIB-ului ar putea coborî la aproximativ 0,3%.
De asemenea, reducerea cheltuielilor de la stat și înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor vor contribui la diminuarea cererii, agravând situația economică. În plus, încrederea consumatorilor a înregistrat deja o scădere, iar riscul de creștere a șomajului ar putea duce la o contractare și mai accentuată a economiei.
Un scenariu de recesiune ușoară nu este exclus, avertizează Posea, ceea ce ar putea determina factorii de decizie politică să adopte un ton mai precaut. Această evoluție ar putea avea un impact serios asupra climatului economic național și internațional.
Economiștii subliniază că efectele acestor măsuri fiscale vor necesita o monitorizare atentă din partea autorităților, în contextul unor proiecții macroeconomice tot mai incerte.