Somnul scurt care-ți luminează mintea: ce au descoperit cercetătorii despre legătura dintre somn și creativitate

Poate părea contraintuitiv, dar somnul scurt ar putea fi cheia marilor revelații. Povestea celebră a lui Dmitri Mendeleev, care a visat tabelul periodic, nu este un simplu mit: cercetătorii din Germania și Franța au demonstrat că o repriză scurtă de somn poate, în anumite condiții, să declanșeze insight-uri cognitive — acele momente fulgerătoare în care găsești brusc o soluție sau înțelegi ceva dintr-o perspectivă nouă.

Echipa condusă de cercetătoarea Anika T. Löwe de la Universitatea din Hamburg, împreună cu profesorul de științe cognitive Nicolas Schuck, a vrut să afle dacă acest tip de „eureka” poate fi reprodus științific. Inspirându-se din tehnica lui Thomas Edison — care adormea ținând un obiect în mână pentru a se trezi brusc când îl scăpa —, ei au testat dacă există o corelație între somnul ușor și apariția revelațiilor cognitive.

Surpriza a fost că, în loc ca faza N1 (somnul superficial) să fie cea mai eficientă, rezultatele cele mai spectaculoase au venit de la cei care ajungeau în faza N2, ceva mai profundă. De fapt, peste 80% dintre cei care au avut parte de acest tip de somn au descoperit singuri o soluție ascunsă în cadrul unui test vizual.

Ce spun undele cerebrale: urmele electrice ale ideilor

Secretul nu stă doar în faza somnului, ci în forma semnalului EEG (electroencefalogramă), mai precis în ceea ce cercetătorii numesc „pantă spectrală EEG”. În timp ce suntem treji, creierul emite semnale de înaltă frecvență, rezultând o pantă aproape plată. Pe măsură ce intrăm în somn, frecvențele înalte se estompează și pantă devine mai abruptă.

Cercetătorii au descoperit că momentele de tip „eureka” erau strâns legate de o pantă EEG mai abruptă — un indiciu că mintea este într-o stare de procesare profundă, departe de simpla relaxare. Această corelație a fost chiar mai precisă decât clasificarea tradițională a etapelor somnului (N1, N2 etc.), sugerând că activitatea neuronală ar trebui analizată într-un mod mai continuu și nu segmentat rigid.

„Biologia nu funcționează în etape bine delimitate. Lucrurile sunt mult mai fluide decât ne-am aștepta”, a explicat Schuck.

Aceste descoperiri nu doar confirmă ceea ce marii creatori suspectau intuitiv, ci deschid o nouă poartă către înțelegerea procesului de consolidare a memoriei și apariția intuiției în timpul somnului. Cercetătorii vor merge și mai departe, combinând EEG-ul cu imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a cartografia în detaliu ce regiuni ale creierului se activează în timpul somnului cu insighturi.

De la legende la știință: cum poți profita de somnul creativ

Dacă Edison, Mary Shelley sau Salvador Dali au profitat de inspirația generată în somn, acum și știința vine să le dea dreptate. Studii realizate la Universitatea Sorbona au reprodus experimentul lui Edison cu peste 100 de participanți, cerându-le să rezolve o problemă matematică ce ascundea o cale rapidă de rezolvare — un shortcut descoperit mai ales după un „pui de somn cu cana în mână”.

De altfel, cana s-a dovedit a fi cel mai eficient obiect pentru a trezi participantul exact la ieșirea din somnul ușor. Totuși, în studiul german, cana n-a funcționat — semn că fiecare creier reacționează diferit la stimuli și că somnul profund nu e întotdeauna un obstacol, ci uneori chiar soluția.

Ce poți face tu cu toate astea? Încearcă să-ți planifici pauzele de odihnă strategic. Dacă ai de rezolvat o problemă complicată, ia o pauză de 20 de minute, într-un mediu liniștit, și vezi dacă somnul îți oferă o nouă perspectivă. Nu te teme că dormi prea adânc: uneori, somnul profund e chiar cel care îți activează mintea creativă.