Măsurile fiscale luate în regim de urgenţă riscă să aibă efect de bumerang – inflația ar putea crește, iar românii vor tăia listele de cumpărături. Paradoxal, statul ar putea încasa mai puțin decât se așteaptă

Noul pachet fiscal asumat de Guvern cu scopul reducerii deficitului bugetar cuprinde o serie de măsuri fiscale urgente, ce cresc povara fiscală de pe umerii angajaților, antreprenorilor, investitorilor sau managerilor. Statul speră că majorând o serie de taxe și impozite și crescând accizele, la buget se va resimți o creștere a încasărilor. Doar că riscăm să vedem efectul opus.

Majorarea poverii fiscale ar putea genera o creștere a inflației. Pe fondul majorării prețurilor, populația ar putea fi tentată să consume mai puțin. Practic, oamenii vor începe să facă liste de cumpărături din ce în ce mai mici și modeste, încercând pe cât posibil să reducă risipa, să facă economii și să cheltuiască cât mai puțin.

Practic, e posibil ca într-un astfel de context, cu o scădere puternică a consumului, socotelile statului privind încasările din taxe să nu mai fie unele valabile. Prin urmare, visul de a aduna cât mai mulți bani la buget să rămână exact la acest capitol, de vis.

Expert: „Majorarea cotelor de TVA şi a accizelor va alimenta inflaţia şi va afecta negativ consumul”

Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe, PwC România, este de părere că majorarea cotelor de TVA şi a accizelor va alimenta inflaţia şi va afecta negativ consumul, implicit şi veniturile companiilor. Prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% România urcă jumătatea clasamentului în UE la cotele generale.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Însă majoritatea statelor membre aplică cel puţin una, două şi chiar trei cote reduse mai mici decât ale României. Prin renunţarea la ratele de 5%, respectiv 9% de TVA şi aplicarea uneia singure de 11%, ne alăturăm unui grup de numai trei state care au situaţii similare.

“Prin aceste măsuri România este pe trendul de creştere a fiscalităţii, urcând spre media UE, deşi mai are de recuperat din decalajele economice. Dacă tendinţa se va păstra, această pierdere de atractivitate fiscală este posibil să fie prematură şi să afecteze climatul investiţional şi condiţiile de creştere economică”, a mai spus Ruxandra Târlescu.

“Măsurile fiscale luate în regim de urgenţă pentru a diminua deficitul bugetar în 2025 se traduc intr-o povară fiscală mai mare şi o pierdere a competitivităţii României în raport cu alte state din regiunea noastră geografică. Fiscalitatea redusă, alături de o forţă de muncă bine pregătită au reprezentat o lungă perioadă principalele atuuri ale ţării noastre atunci când era comparată cu alte destinaţii pentru investiţii. Ambele avantaje îşi pierd din importanţă, iar România va trebui să găsească alte stimulente pentru a rămâne interesantă pentru investitori si pentru a continua să crească economic şi să se dezvolte.

Astfel, menţinerea cotei de 10% la impozitul pe venit este un lucru pozitiv, însă rata totală de taxare a muncii este mare din cauza contribuţiilor de asigurări, de 42,8% faţă de 34,3% în Polonia şi 40-41% în Ungaria, Cehia sau Slovacia, în cazul unui angajat singur şi fără copii în întreţinere. Impozitul pe profit rămâne la 16%, în timp ce în Ungaria este 9%, iar în Bulgaria de 10%.

În schimb majorarea impozitului pe dividende la 16% înseamnă o triplare a acestuia în ultimii doi ani. În Ungaria acest impozit este 15%, iar în Bulgaria 5%. Totodată, sectorul bancar va datora impozit de 4% faţă de 2% în prezent, în condiţiile în care anul viitor era prevăzut să scadă la 1%”, spune Ruxandra Târlescu.