Cea mai scurtă zi de până acum? Pământul accelerează și timpul ne fuge printre degete. Ce spun cercetătorii

Ai putea jura că zilele zboară din ce în ce mai repede, dar nu e doar o senzație – e chiar realitate. Rotația Pământului a atins un nou record de viteză, iar oamenii de știință se așteaptă ca anul 2025 să aducă cea mai scurtă zi măsurată vreodată. De la începutul deceniului, planeta noastră și-a tot crescut ritmul, reducând ziua standard de 24 de ore cu câteva milisecunde. Fenomenul nu este doar o curiozitate științifică, ci și un avertisment subtil asupra schimbărilor care au loc la nivel global.

Totul a început să devină evident în 2020, când, pe 19 iulie, ziua a fost cu 1,47 milisecunde mai scurtă decât cele 86.400 de secunde „normale”. Un an mai târziu, pe 5 iulie 2021, recordul a fost din nou doborât, cu o zi și mai scurtă: minus 1,66 milisecunde. Acum, pe măsură ce ne apropiem de mijlocul anului 2025, predicțiile arată că între 9 iulie și 5 august am putea asista la o nouă premieră absolută. Dacă ritmul se menține, vom trăi cea mai scurtă zi din istoria măsurătorilor moderne, începute în 1973, conform studiilor.

Rotația Pământului este monitorizată cu ceasuri atomice extrem de precise, capabile să detecteze chiar și cele mai mici abateri. Asta înseamnă că, deși tu nu simți direct aceste variații, instrumentele științifice le înregistrează exact, ridicând numeroase semne de întrebare în comunitatea academică.

Misterul accelerării: ce face planeta să se grăbească?

De ce se rotește Pământul mai repede? Întrebarea e simplă, dar răspunsul este extrem de complex. Oamenii de știință nu au încă o explicație clară, însă iau în considerare o serie de factori naturali și geofizici care, în combinație, ar putea justifica această accelerare.

Un prim suspect este mişcarea nucleului Pământului, care influențează modul în care planeta distribuie masa în interiorul ei. Apoi, intervine topirea calotelor glaciare și a ghețarilor, fenomen accentuat de încălzirea globală, care determină o redistribuire semnificativă a masei la nivel global. Acest lucru schimbă momentul de inerție al planetei, influențând viteza cu care aceasta se rotește – un principiu similar cu cel al patinatorilor care își strâng brațele pentru a învârti mai repede.

Un alt element relevant este oscilația Chandler, o mișcare lentă și neregulată a polilor geografici ai Pământului, care poate produce mici deviații în axa de rotație. De asemenea, curenții oceanici și presiunea atmosferică pot juca un rol în această ecuație complexă, adăugând sau reducând din viteza de rotație în funcție de comportamentul lor global.

Aceste modificări sunt minuscule la scară zilnică, dar se adună în timp, iar impactul lor poate fi sesizabil când vine vorba de standardele de măsurare a timpului. Pentru unii cercetători, aceste variații sunt o oportunitate de a înțelege mai bine dinamica internă a planetei, în timp ce pentru alții sunt un semnal de alarmă că schimbările climatice nu se manifestă doar la nivelul temperaturii, ci și la nivel structural al planetei.

Ce înseamnă asta pentru tine și pentru viitorul măsurării timpului

Chiar dacă o zi mai scurtă cu 1-2 milisecunde nu îți dă viața peste cap, impactul acestor schimbări ar putea fi resimțit în tehnologiile care se bazează pe sincronizare perfectă, cum ar fi GPS-ul, comunicațiile prin satelit sau sistemele de tranzacționare financiară de mare viteză. Acestea folosesc timp atomic precis, iar o deviație de câteva milisecunde poate avea consecințe semnificative în anumite domenii.

Mai mult, dacă această tendință se va accentua, oamenii de știință ar putea fi nevoiți să ia în calcul introducerea unui „secund negativ” – o măsură care n-a mai fost aplicată până acum. În mod obișnuit, atunci când rotația Pământului încetinește, se adaugă o secundă în plus (numită „leap second”) pentru a menține alinierea cu timpul universal coordonat (UTC). Dar dacă planeta se grăbește constant, ar putea deveni necesară o ajustare inversă, ceea ce ar complica și mai mult sistemele de timp global.

Și dacă te întrebi cum ți-ar afecta viața o zi mai scurtă cu 1,5 milisecunde… cel mai probabil, nu ai simți nimic. Dar în spatele acestor mici cifre se ascund procese geofizice masive, modificări de scară planetară și o lume întreagă care funcționează pe un ceas extrem de precis.

Rămâne de văzut dacă recordul din 2025 va fi confirmat, dar un lucru e sigur: planeta noastră nu stă pe loc, la propriu, iar accelerarea rotației e o dovadă în plus că Pământul e un sistem viu, în permanentă transformare. Poate că nu putem opri timpul, dar putem înțelege mai bine cum funcționează – și asta e primul pas spre adaptare.