De ce a ajuns România datoare și fără bani? „Totul a început din 2016, când politica fiscală s-a relaxat, au apărut scutiri de taxe, majorări de pensii și salarii pentru bugetari”. Azi, pomenile ne-au dus la fundul sacului
Probabil că nu mai există adult în România care să nu fie la curent cu situația bugetară a țării. Cu toții am auzit de deficitul bugetar uriaș al României, dar mai ales de faptul că a sosit momentul să strângem cureaua, statul nu își mai permite actualul volum de cheltuieli publice. Dar cum am ajuns aici?
Conform lui Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, ceea ce se întâmplă azi în plan economic la noi în țară are rădăncini adânci în trecut și reprezintă o consecință directă a politicilor fiscale relaxate din ultimii 10 ani.
Specialistul punctează momentul 2016 și ulterioarele măsuri de relaxare fiscală, majorările de salarii, de pensii, precum și adoptarea unor scutiri de la plata taxelor, de care au beneficiat de-a lungul acestor ani numeroase categorii sociale sau din câmpul muncii. Totodată, numeroasele forme de sprijin adoptate de stat în acești ani, numite de unii drept pomeni electorale, ne-ar fi adus în această situație.
Practic, după ce am depășit momentul crizei din 2008, în loc să mergem pe calea unor reforme, investiții și să urmărim o creștere economică sănătoasă și sustenabilă, am văzut că a trecut greul și am început să ne relaxăm și să chemtuim masiv. Mai mult decât ne-am permis în mo real vreodată.
Deficitul bugetar a scăpat cu adevărat de sub control în 2023
„Crizele suprapuse începând din 2020 au venit după o perioadă începută din 2016, în care politica fiscală s-a relaxat, introducându-se multe scutiri de taxe și excepții, și în care majorările de salarii, pensii și alte forme de sprijin financiar au luat avânt fără a ține seama de limitele bugetare. Ca urmare, deficitul bugetar a depășit plafonul de 3% din PIB, cerut prin tratatul de la Maastricht statelor membre UE și, din primăvară lui 2020, Comisia Europeană (CE) a declanșat procedura de deficit excesiv. România urma să ia o serie de măsuri pentru a diminua deficitul, însă criza pandemică, apoi războiul din Ucraina și criza energetică au dus la o abordare tolerantă a CE, mai ales că mai multe state UE au înregistrat deficite mai mari de 3% din PIB. În 2021-2022, România a făcut o ajustare conform recomandărilor și a redus deficitul, dar din 2023 și mai ales din 2024, deficitului bugetar s-a adâncit până la recordul de 9,3% din PIB, pe fondul unei perioade electorale prelungite în care responsabilitatea fiscală a fost ignorată.
Ca urmare, în toamna anului trecut, CE a mai dat o derogare, asteptând ca guvernul să ia măsuri de reducere a deficitului până la 1 aprilie 2025. Dar amânarea alegerilor prezidențiale și provizoratul guvernării au înghețat deciziile. Practic, România a primit prea multe amânări și de aici urgența din ultimele săptămâni de a găsi acele măsuri care să reducă deficitul bugetar la 7-7,5% în acest an. O astfel de reducere este însă dificil de făcut în doar jumătate de an și categoriile vizate de creșteri de taxe sau de tăieri de cheltuieli se simt nedreptățite.
În orice caz, guvernul, prin planul fiscal pe termen mediu agreat cu CE, s-a angajat că va reduce cheltuielile bugetare până în 2031, cu peste 5 puncte procentuale din PIB. Sunt vizate reduceri graduale de 1 punct procentual ale cheltuielilor de personal, de 2 puncte procentuale din PIB ale cheltuielilor cu asistența socială și cu alte 2 puncte procentuale ale investițiilor publice. În același timp se mai estimează un plus, tot până în 2031, de 2-3 puncte procentuale din PIB din reforma fiscală, respectiv eliminarea inechităților, scutirilor, excepțiilor din Codul fiscal și din reforma și digitalizarea administrației fiscale”, conform expertului.
România nu trebuie să rezolve problema deficitului prin măsuri pe termen scurt
Din nefericire, problemele României sunt complexe și este nevoie de viziune și dorință clară de schimbare. Nu vorbim doar de aspecte economice, legate de cât este sau nu o taxă, ci de numeroși factori de care trebuie să se țină cont în stabilirea unor politici fiscale care să nu fie împovărătoare, dar să vină în sprijinul direct al numeroaselor vulnerabilități pe care le avem.
„Toate cele menționate mai sus nu se pot rezolva prin măsuri rapide pe termen scurt. Multe dintre ele au rădăcini adânci care țin de arhitectura instituțională și legislativă. Prin urmare ele necesită reforme pe termen lung, cu o viziune de dezvoltare. O mulțime de schimbări afectează și vor afecta și mai pregnant lumea și, implicit, România. Astfel, convulsiile din comerțul global, războiul tarifar, modificarea lanțurilor de aprovizionare, relocarea producției, toate au impact asupra industriei europene și mai ales al celei germane de care România este dependentă în mare măsură și trebuie analizate pentru a fi luate acele decizii care, pe termen mai lung, pot sprijini economia românească să se dezvolte.
De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza îmbătrânirii populației și a nevoii de asigura pensii și asistență medicală. Forța de muncă este sub presiunea AI și a altor tehnologii, care nu vor ”fura” neapărat locurile de muncă, dar care le vor transforma dramatic în timp și vor impune noi competențe și, deci, o altă piață a forței de muncă și un alt model educațional”, spune expertul.
Conform acestuia, politica bugetară și fiscală trebuie să sprijine aceste demersuri și nu să fie o povară pentru economie.
„Dacă rezolvăm acum problema deficitului, eventual cu aceleași metode folosite în trecut care nu pot avea decât aceleași efecte pe care le știm, nu vom ieși cu adevărat din cercul vicios al crizelor bugetare, al creșterii ad hoc a taxelor și al cheltuielilor ineficiente. Însă trebuie să ne gândim și la ceea ce avem de făcut odată ce trecem de acest impas, pe de o parte pentru a nu mai face aceleași erori, iar pe de altă parte pentru a ne conecta mai bine la realitățile economice globale astfel încât să rămânem pe tendința de creștere economică și de recuperare a decalajelor față de restul UE. Potențialul există, dar trebuie valorificat”, a mai punctat expertul Pwc.