Cutremur imobiliar în România – prețurile la locuințe au explodat. Ce înseamnă apartament ieftin în 2025, de fapt

Piața imobiliară din România trece printr-o perioadă de transformare accelerată, cu prețuri în continuă creștere și diferențe semnificative între orașe și tipuri de locuințe. În iunie 2025, apartamentele – atât cele noi, cât și cele vechi – s-au scumpit în medie cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. În unele orașe, cum ar fi Craiova, Sibiu sau Cluj-Napoca, ritmul a fost chiar mai alert, depășind 14-17% anual.

În ciuda acestei dinamici generalizate, harta prețurilor este departe de a fi uniformă. În anumite orașe, apartamentele noi sunt mai ieftine decât cele vechi, în timp ce în altele tendința este inversă. Această discrepanță reflectă nu doar stadiul diferit de dezvoltare al fiecărei piețe locale, ci și preferințele cumpărătorilor, criteriile de selecție și modul în care eficiența energetică începe să conteze tot mai mult în decizia de achiziție.

Evoluția prețului la apartamente în București

Apartamente noi mai ieftine decât cele vechi: unde și de ce

Bucureștiul, aparent paradoxal, este unul dintre orașele în care apartamentele noi sunt, în medie, semnificativ mai ieftine decât cele vechi. Diferențele sunt consistente – de până la 30.000 de euro pentru apartamentele cu trei camere. Motivul? Multe dintre locuințele vechi sunt situate în zone centrale sau semicentrale, cu acces mai facil la infrastructură, în timp ce dezvoltările noi se concentrează la periferie, pe terenuri mai accesibile. Acolo, costul mai mic pe metru pătrat este contrabalansat adesea de cheltuieli suplimentare legate de mobilitate și utilități.

Fenomenul se repetă și în orașe precum Iași, Constanța, Sibiu sau Brașov, unde prețurile cerute pentru apartamentele vechi sunt ușor mai ridicate decât cele pentru blocuri noi, chiar dacă diferențele sunt mai mici decât în Capitală. În Cluj-Napoca, de exemplu, decalajul este de sub 2.000 de euro pentru un apartament cu trei camere. Această apropiere între segmente sugerează o maturizare a pieței, dar și o cerere tot mai atentă la eficiența energetică, confort și costuri de întreținere pe termen lung.

În orașele în care oferta de terenuri în interiorul orașului este limitată, locuințele vechi continuă să fie apreciate, în ciuda dezavantajelor legate de vechimea construcției sau lipsa unor facilități moderne. De cealaltă parte, proiectele noi vin cu sisteme moderne de izolație, încălzire în pardoseală sau spații comune generoase, dar sunt mai greu accesibile geografic.

Cât costă un apartament în România, cum au evoluat prețurile

Unde locuințele noi s-au scumpit mai mult decât cele vechi

În alte orașe, situația este complet diferită. Craiova, Oradea și Timișoara sunt exemple clare în care apartamentele noi sunt mai scumpe decât cele vechi, uneori cu diferențe de peste 8.000 de euro. În Timișoara, spre exemplu, pentru un apartament cu trei camere într-un bloc nou vei plăti în medie 142.819 euro, în timp ce un apartament vechi similar costă 134.175 euro.

Aceste diferențe reflectă în primul rând nivelul de încredere al cumpărătorilor în proiectele rezidențiale recente, dar și un apetit crescut pentru modernitate, spații mai bine compartimentate, garaje subterane sau zone verzi incluse în complex. În aceste orașe, piața imobiliară este în plină expansiune, iar dezvoltatorii au profitat de cererea în creștere pentru a impune prețuri mai ridicate, justificate de un standard de viață mai bun.

Pe de altă parte, creșterea accelerată a prețurilor a adus cu sine o redefinire a noțiunii de „apartament ieftin”. În 2025, o garsonieră într-un oraș mare pornește, în general, de la 70.000–75.000 de euro, iar un apartament cu două camere poate depăși cu ușurință 100.000 de euro, chiar și în orașe considerate cândva accesibile, cum este Oradea. În Cluj-Napoca, un apartament cu două camere costă deja, în medie, peste 170.000 de euro.

Această realitate face ca accesul la locuințe să devină din ce în ce mai dificil pentru tineri și pentru familiile cu venituri medii. În lipsa unor politici coerente privind locuințele accesibile sau creditarea sustenabilă, piața riscă să se adreseze tot mai mult doar unui segment restrâns din populație.