Diferenţa dintre blocurile din Bucureşti cu bulina roşie şi cele cu semnul „U”. Care sunt într-un pericol mai mare în cazul unui cutremur semnificativ
În peisajul urban al Bucureştiului, două categorii de clădiri suscită îngrijorare majoră în cazul unui cutremur: cele marcate cu bulină roşie şi cele încadrate în categoria „Urgență” – adesea semnalate cu litera „U” urmată de un număr. Deşi publicul larg tinde să considere bulina roşie ca semn suprem de pericol, realitatea arată că multe clădiri cu semnul „U” pot fi chiar mai vulnerabile.
Ce înseamnă clădirile cu bulină roşie și cele cu litera ”U”
Bulină roșie desemnează, oficial, clădirile încadrate în Risc Seismic I (Rs1) – acelea care pot suferi prăbușiri parțiale sau totale la un cutremur puternic. Aceste clădiri au trecut prin expertize moderne și sunt recunoscute oficial de autorități ca fiind periculoase. Problema e gravă, dar cel puțin avem o clasificare clară și, în unele cazuri, măsuri de intervenție.
Categoria „Urgență” vine dintr-o perioadă de tranziție: începutul anilor ’90, când a început expertizarea clădirilor vechi din Capitală. Atunci nu se foloseau clasele de risc seismic actuale, ci niveluri de urgență: U1, U2 și U3. Acestea indicau intervalul de timp în care o clădire trebuia consolidată: doi, cinci sau zece ani. Doar că majoritatea acestor imobile nu au fost niciodată reexpertizate, potrivit Digi24.
Deși clasificarea „U” nu echivalează direct cu Rs1 sau Rs2, datele recente arată că aproape toate clădirile reexpertizate din categoria „Urgență” au fost încadrate ulterior la Risc Seismic I, adică exact clădirile cu bulină roșie. Practic, dacă o clădire are marcaj „U” și nu a fost reevaluată, există șanse mari ca ea să fie la fel de periculoasă – sau chiar mai periculoasă – decât una cu bulină.
Diferența reală: vizibilitatea vs. invizibilitatea riscului
Blocurile cu bulină roșie sunt, în general, cunoscute publicului. Sunt evitate de bănci, de investitori, de unele categorii de chiriași. În schimb, clădirile cu „U” sunt mai „invizibile”: nu au un marcaj la intrare, nu figurează clar în liste oficiale, și totuși, multe apartamente din ele sunt scoase la vânzare sau închiriere, adesea fără ca potențialii locatari să știe în ce se bagă.
Ce spun specialiștii
Inginerii constructori avertizează că acele clădiri „U” au fost considerate, chiar și la vremea respectivă, extrem de vulnerabile – rezistând, în teorie, la doar 15-35% din seismul de calcul (un model standardizat folosit în proiectarea anti-seismică). Azi, după 30 de ani de degradare și fără consolidări, rezistența lor e și mai scăzută.
Băncile ocolesc și ele aceste clădiri, mai ales când nu există o expertiză actualizată sau o ofertă de asigurare care să acopere riscul de cutremur. Și chiar și în puținele cazuri în care acordă credit, cer un avans considerabil și multe garanții.
Deși bulina roșie rămâne un semnal de alarmă clar, clădirile cu „U” sunt adesea și mai riscante, tocmai pentru că riscul real este ascuns și neoficializat. Lipsa reexpertizărilor, degradarea avansată și ignorarea pericolului fac din aceste imobile adevărate bombe cu ceas. În fața unui cutremur semnificativ, pericolul real nu este doar în ce vedem, ci mai ales în ce nu vedem.