Descoperire importantă legată de Alzheimer. N-ar fi, de fapt, o boală a creierului, conform oamenilor de știință

Dezvoltarea unui tratament eficient pentru boala Alzheimer rămâne o provocare majoră, iar în ultimii ani au apărut numeroase controverse care au zdruncinat comunitatea științifică.

Una dintre cele mai cunoscute teorii care a dominat cercetarea este că depunerea proteinei beta-amiloid în creier este cauza principală a bolii. Însă, în urma unor investigații recente, această teorie a fost pusă sub semnul întrebării.

Ce a scos la iveală studiul despre Alzheimer

Un studiu publicat în 2006, care stătea la baza acestei ipoteze, a fost acuzat de posibile falsificări, iar un medicament aprobat în 2021 de FDA pentru combaterea beta-amiloidului, aducanumab, a generat controverse privind eficiența sa reală. Incidentele au scos în evidență nevoia urgentă de a explora noi perspective asupra Alzheimerului.

O echipă de cercetători de la Institutul Krembil pentru Creier din Toronto propune o teorie revoluționară: Alzheimer nu este în primul rând o boală a creierului, ci o tulburare a sistemului imunitar din creier, scrie Science Alert care citează un studiu publicat inițial în The Conversation.

Sistemul imunitar, responsabil pentru protejarea și repararea țesuturilor în tot corpul, joacă un rol esențial și în creier.

Potrivit acestei teorii, proteina beta-amiloid nu este o anomalie, ci o componentă normală a răspunsului imun cerebral. Ea ajută la apărarea creierului în fața traumelor sau a infecțiilor bacteriene.

Problema apare atunci când beta-amiloid nu poate diferenția între bacteriile invadatoare și celulele proprii ale creierului, atacând astfel țesutul cerebral sănătos. Acest mecanism declanșează o reacție autoimună, care duce la degradarea progresivă a funcțiilor creierului și, în cele din urmă, la demență.

O nouă perspectivă în medicină

Viziunea schimbă fundamental înțelegerea bolii Alzheimer, comparând-o cu alte afecțiuni autoimune precum artrita reumatoidă, deși tratamentele clasice pentru aceste boli nu par să funcționeze în cazul Alzheimerului, probabil datorită particularităților creierului, cel mai complex organ al corpului uman.

Pe lângă această teorie, există și alte ipoteze noi, care privesc Alzheimerul ca pe o boală a mitocondriilor, structurile celulare responsabile pentru energia creierului, sau ca o consecință a unor infecții bacteriene, inclusiv a celor orale.

De asemenea, anomaliile în gestionarea metalelor precum zincul, cuprul sau fierul în creier sunt studiate ca posibile cauze.

Demența afectează în prezent peste 50 de milioane de oameni la nivel mondial, iar un nou caz este diagnosticat la fiecare trei secunde. Mulți pacienți își pierd capacitatea de a-și recunoaște chiar și cei mai apropiați membri ai familiei.

Este clar că Alzheimer reprezintă o criză majoră de sănătate publică care necesită idei inovatoare și abordări noi.

Înțelegerea mai profundă a cauzelor bolii și dezvoltarea unor tratamente eficiente sunt esențiale atât pentru pacienți și familiile lor, cât și pentru a reduce povara economică asupra sistemelor de sănătate.