Alimentul pe care grecii îl păzesc ca pe ochii din cap! A devenit scump, rar și tot mai greu de obținut
Pe fondul schimbărilor climatice și al secetei din regiunea mediteraneană, uleiul de măsline a devenit una dintre cele mai râvnite și protejate resurse din Grecia. Furturile s-au înmulțit, iar criza a scos la iveală fragilitatea unei industrii tradiționale care stă la temelia economiei elene.
Uleiul de măsline, o comoară tot mai greu de păzit
În Grecia, uleiul de măsline nu este doar un ingredient de bază, ci o comoară națională. Cu toate acestea, în ultimii ani, producția a devenit tot mai impredictibilă, iar recoltele, afectate grav de schimbările climatice, au scăzut dramatic. Fermierii se confruntă nu doar cu seceta, ci și cu un nou inamic: hoții de măsline și ulei.
”Impactul schimbărilor climatice este atât de mare încât ne-a distrus aproape toată producţia. Nu avem armele cu care să combatem această problemă”, a declarat Michael Antonopoulos, preşedintele Agricultural Olive Oil Cooperative din Kalamata, potrivit Bloomberg.
În 2023, Grecia a fost cea mai afectată dintre marile puteri ale uleiului de măsline – Spania, Italia și Grecia – pierzând în medie 400 de dolari per capita din cauza condițiilor meteo extreme. Seceta, incendiile și fluctuațiile de temperatură au transformat livezile altădată roditoare în terenuri nesigure, uneori complet compromise.
Hoții dau lovituri din ce în ce mai îndrăznețe
Pe măsură ce prețul uleiului de măsline a crescut, la fel a crescut și interesul infractorilor. În Halkidiki, hoții au furat 37 de tone de ulei, în valoare de peste 300.000 de dolari, de la o singură fabrică.
Pe insula Creta, s-au furat peste 180 de litri din rezervele personale ale unui localnic. La periferia Atenei, fermierii s-au trezit fără măslini: fuseseră tăiați în toiul nopții.
”Anul trecut a fost, probabil, cel mai slab din ultimii 20 de ani”, spune Prokopios Magiatis, profesor la Universitatea din Atena şi cercetător specializat în producţia de măsline.
În unele cazuri, furturile au mers până în cimitire, unde au fost sustrase sticle de ulei de măsline puse ca ofrandă pentru cei decedați.
O industrie esențială, în pragul crizei
Grecia se bazează pe uleiul de măsline nu doar cultural, ci și economic. Acesta reprezintă 25% din întreaga agricultură a țării și 7% din PIB. În fiecare an, fiecare grec consumă aproximativ 18 litri de ulei de măsline – o cifră uriașă comparativ cu restul lumii.
Deși recolta din 2024-2025 a fost ceva mai bună, cu un randament de 250.000 de tone, incertitudinea planează asupra viitorului.
Fermierii se tem că, fără investiții și sprijin real, tradiția uleiului de măsline – păstrată de mii de ani – ar putea deveni o amintire. În acest context, nu este de mirare că măslinele și uleiul produs din ele au ajuns să fie păzite, la propriu, ca pe ochii din cap.