Românii cu pensii mai mari de 4.000 de lei ar putea pierde până la 400 de lei. Ce spun oficialii

O măsură fiscală controversată bate la ușa pensionarilor cu venituri peste medie: introducerea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 4.000 de lei pe lună. Deși ideea figurează în programul de guvernare al noii coaliții, aplicarea concretă a acesteia rămâne, deocamdată, în suspensie din punct de vedere juridic.

Cum funcționează reținerea CASS pentru pensii

Deși teoretic măsura ar trebui să intre în vigoare în curând, surse din cadrul Casei Naționale de Pensii susțin că nu există nicio directivă oficială în acest sens. Prin urmare, este puțin probabil ca reținerea CASS să fie operată în luna iulie, având în vedere calendarul strict de transfer al fondurilor de la Ministerul Muncii către Poșta Română și bănci. Cel mai devreme, măsura ar putea fi implementată începând cu luna august.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat că doar suma care depășește plafonul de 4.000 de lei va fi supusă taxării. Cu alte cuvinte, pensiile sub acest prag rămân neafectate, iar cele care îl depășesc vor suporta o reținere de 10% doar pentru diferență.

De exemplu:

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

• o pensie de 4.500 lei va fi taxată cu 50 de lei → pensie netă: 4.450 lei
• o pensie de 5.000 lei → CASS: 100 lei → pensie netă: 4.900 lei
• o pensie de 6.000 lei → CASS: 200 lei → pensie netă: 5.800 lei
• o pensie de 8.000 lei → CASS: 400 lei → pensie netă: 7.600 lei

Această măsură vizează aproximativ 300.000 de pensionari, în contextul în care peste 4,5 milioane de seniori primesc pensii mai mici de 4.000 de lei și, astfel, nu vor fi afectați.

De ce a fost impusă această măsură

Motivația principală este legată de starea precară a finanțelor publice. Premierul Ilie Bolojan încearcă să convingă agențiile internaționale de rating că România are un plan clar de redresare fiscală. Deficitul bugetar a depășit pragul critic de 9%, iar riscul ca țara să fie retrogradată la nivel „junk” – adică nerecomandat pentru investiții – este mai mare ca oricând.

Retrogradarea ar însemna dobânzi uriașe pentru împrumuturi externe și acces restricționat la finanțare, ceea ce ar pune în pericol plata pensiilor și a salariilor bugetarilor. Consultantul fiscal Gabriel Biriș trage un semnal de alarmă: „Dacă nu obținem sprijinul agențiilor de rating, există riscul ca, din august sau cel târziu septembrie, statul să nu mai poată plăti pensiile”. Acesta susține că măsurile fiscale dure sunt inevitabile pentru a evita colapsul bugetar.

Impactul majorărilor din 2024

Problema este agravată de creșterile substanțiale de pensii operate în 2024 – 13% în ianuarie și o medie de 26% în septembrie. Aceste măriri generează o presiune suplimentară de aproximativ 33 de miliarde de lei pe bugetul de stat, bani care trebuie găsiți într-un context economic dificil.

Fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, avertiza că majorările sunt nesustenabile fără o creștere a veniturilor fiscale sau acces la împrumuturi avantajoase. Astfel, a doua jumătate a anului 2025 vine sub semnul incertitudinii pentru pensionarii cu venituri mai mari de 4.000 de lei.