Avertismentul unui economist despre migrarea investitorilor în străinătate. De ce vor pleca multinaționalele după măsurile Guvernului

Profesorul de economie Bogdan Glăvan avertizează că politicile fiscale anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan riscă să alunge investitorii străini din România și să blocheze inițiativa privată locală. Cu o combinație de impozite majorate, TVA mai mare și presiune fiscală asupra capitalului, noua direcție economică pare, potrivit specialistului, să descurajeze exact ceea ce ar trebui susținut: producția, riscul antreprenorial și mobilitatea economică.

Supraimpozitarea capitalului și efectul de domino asupra economiei

Una dintre cele mai controversate măsuri anunțate este majorarea impozitului pe dividende, măsură care, împreună cu contribuția CASS, poate urca rata totală de impozitare a acționarilor la aproape 30%. În context regional, România riscă astfel să devină mai puțin competitivă decât țări vecine precum Bulgaria, Ungaria sau Estonia, unde regimurile fiscale sunt semnificativ mai atractive.

Glăvan explică faptul că, în loc să atragă investiții, noile măsuri ar putea duce la o retragere treptată a capitalului din România. „De ce să-ți asumi riscuri într-un climat fiscal ostil? Dacă pierzi, statul nu acoperă 30% din pierdere. Dar dacă câștigi, îți ia 30% din profit”, notează economistul. În acest climat, marile companii ar putea migra spre țări cu fiscalitate mai prietenoasă, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii ar putea alege calea subterană sau falimentul.

Eroziunea pieței muncii și efectele asupra mobilității sociale

Creșterea poverii fiscale asupra producției nu afectează doar firmele, ci și angajații. O taxare mai mare a capitalului înseamnă, inevitabil, o reducere a investițiilor, ceea ce se traduce prin scăderea cererii de muncă, stagnarea salariilor și diminuarea oportunităților de avansare profesională. „Cererea de muncă scade, deci dinamica salariilor încetinește”, avertizează Glăvan.

În plus, economistul subliniază că măsurile propuse nu stimulează apariția de noi afaceri, ci consolidează pozițiile marilor companii deja existente. Astfel, dinamismul antreprenorial se estompează, iar societatea riscă să fie împărțită între „cei care au” și „cei care nu mai pot începe de la zero”.

Risc de extindere a economiei subterane

Un alt pericol semnalat de profesor este accelerarea fenomenului de economie informală. În fața fiscalității excesive, tot mai mulți antreprenori ar putea opta pentru metode de evitare a taxelor, prin subdeclarări, muncă la negru sau înregistrarea afacerilor în alte state.

În acest context, un eventual răspuns dur al autorităților ar putea adânci tensiunile sociale. „Dacă statul reprimă cu forță economia subterană, efectele negative se vor amplifica, iar rezultatul va fi o economie mai slabă, mai puțin predictibilă și mai divizată”, adaugă Glăvan.

Guvernare fără experți și paralele cu criza Greciei

Glăvan nu ezită să critice și lipsa de competență economică din rândul actualului executiv, susținând că România riscă să repete greșelile Greciei din perioada falimentului. În opinia sa, actualele politici ignoră realitățile economice fundamentale: investiția și producția nu apar spontan, ci sunt rezultatul unui mediu prietenos și al unei viziuni pe termen lung.

România ar trebui să urmeze modele precum cel estonian sau singaporez, în loc să meargă spre o direcție fiscală care descurajează activitatea productivă. „Statul culege impozite doar pentru că unii își asumă riscuri, muncesc din greu și investesc. Dacă îi descurajezi, dispar și firmele, și veniturile la buget”, conchide economistul.