Sub presiunea lui Trump, NATO ridică la 5% ținta de cheltuieli pentru apărare: răspunsul Alianței în fața Rusiei

Liderii NATO s-au reunit miercuri, 25 iunie, la Haga, într-un summit scurt, dar cu implicații majore: Alianța a decis să crească obiectivul de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Decizia, salutată de președintele american Donald Trump, vine pe fondul temerilor tot mai mari legate de amenințarea Rusiei și a presiunilor exercitate de Washington asupra statelor membre europene, relatează Reuters.

Măsura anunțată reflectă o schimbare de paradigmă: de la obiectivul de 2% stabilit în 2014, statele NATO se angajează acum să își majoreze drastic contribuțiile financiare, ceea ce ar însemna sute de miliarde de dolari în plus anual.

Trump cere, NATO se aliniază

Summitul, conceput într-un format restrâns și adaptat agendei președintelui Trump, s-a concentrat aproape exclusiv pe subiectul cheltuielilor militare. Fostul și actualul lider de la Casa Albă a fost mult timp un critic vocal al statelor NATO care nu contribuie suficient financiar la apărarea comună, susținând că SUA suportă o povară disproporționată.

De data aceasta, Trump pare să fi obținut ce și-a dorit. NATO a emis o declarație clară: „Ne reafirmăm angajamentul ferm față de apărarea colectivă, așa cum este prevăzut în Articolul 5 al Tratatului de la Washington – un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor.”

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Ținta nouă implică o împărțire în două componente: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare directă (trupe, echipamente, armament) și 1,5% pentru infrastructură strategică și securitate cibernetică.

Reacții divergente în interiorul Alianței

Toate cele 32 de state membre NATO au semnat documentul final care consfințește noul obiectiv, însă nu fără nuanțe. Spania, de exemplu, a anunțat că nu intenționează să atingă pragul de 5% și consideră că poate îndeplini angajamentele NATO cu un procent mai mic.

Secretarul general al Alianței, olandezul Mark Rutte, a recunoscut dificultățile financiare, dar a subliniat că „nu există alternativă” în fața unei Rusii percepute tot mai des ca o amenințare activă. „Convingerea este absolută printre colegii mei că, în actualul context internațional, este vital să facem acest efort suplimentar,” a declarat Rutte.

Atmosfera de unitate a fost însă tulburată de declarațiile premierului ungar Viktor Orbán, care a susținut că NATO „nu are ce căuta în Ucraina” și că Rusia „nu este suficient de puternică” pentru a reprezenta un pericol real pentru NATO. Aceste afirmații contrastează cu pozițiile exprimate de ceilalți lideri, care continuă să vadă Moscova ca un adversar strategic.

Imaginea de grup a liderilor țărilor membre NATO, 2025. (Foto: Profimedia/AFP)

Ucraina, prezentă doar simbolic

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a participat doar la dineul informal din ajunul summitului, nefiind invitat la sesiunea principală. El urmează însă să aibă o întâlnire separată cu Donald Trump, pe fondul speculațiilor privind o posibilă schimbare de ton în relația Washington-Kiev în perioada următoare.

Între timp, Kremlinul a reacționat previzibil, acuzând NATO de „militarizare agresivă” și de folosirea Rusiei ca „bau-bau” pentru a justifica cheltuieli militare exorbitante.