Ciuperca „blestemului faraonilor” ar putea deveni leac împotriva leucemiei. De la mituri egiptene la medicină revoluționară

O echipă de cercetători americani a transformat un agent patogen letal, Aspergillus flavus, într-un compus cu potențial anticancerigen.

Aspergillus flavus, o ciupercă periculoasă cunoscută pentru legătura sa cu decesele misterioase ale unor arheologi care au deschis morminte antice, ar putea deveni o armă valoroasă în lupta împotriva cancerului, scrie revista Popular Science.

Cercetători de la Universitatea Pennsylvania au reușit să modifice chimic compuși produși de această ciupercă, creând o nouă substanță capabilă să distrugă celule de leucemie.

Studiul a fost publicat pe 23 iunie în revista Nature Chemical Biology și marchează un pas important în descoperirea de noi tratamente oncologice bazate pe resurse naturale.

Aspergillus flavus este una dintre cele mai răspândite specii de mucegai, prezentă în sol și asociată frecvent cu infecții respiratorii severe.

Istoric, a fost implicată în presupuse „blesteme”, cum ar fi cele care au urmat deschiderii mormântului lui Tutankhamon în anii 1920 sau al regelui Cazimir al IV-lea în Polonia în anii ’70, când mai mulți membri ai echipelor de cercetători au decedat subit. În ambele cazuri, s-a presupus că sporii fungici latenti ar fi fost cauza reală.

Asperigimicinele, o nouă familie de molecule cu efecte selective

Echipa de cercetare a identificat o clasă de compuși numiți RiPPs (peptide sintetizate ribozomal și modificate post-translațional) în structura genetică a ciupercii.

Deși mii de astfel de molecule au fost descoperite la bacterii, doar câteva au fost identificate până acum la fungi. Printr-o analiză combinată de date genetice și metabolice, oamenii de știință au reușit să izoleze patru noi molecule, botezate asperigimicine, fiecare având o structură complexă de inele interconectate.

Două dintre aceste molecule s-au dovedit eficiente în distrugerea celulelor de leucemie în laborator, fără modificări suplimentare.

Una dintre variante, modificată prin adăugarea unei molecule lipidice, a avut efecte comparabile cu medicamente clasice precum citarabina și daunorubicina, utilizate de zeci de ani în tratamentul leucemiei.

Mecanismul lor de acțiune implică blocarea diviziunii celulare prin afectarea microtubulilor, componente esențiale pentru replicarea celulelor canceroase.

În mod promițător, compușii nu au avut efecte notabile asupra altor tipuri de celule, cum ar fi cele de cancer la sân, ficat sau plămâni, sugerând un grad ridicat de specificitate.

Potențial farmaceutic și noi direcții de cercetare

Un aspect esențial în activitatea asperigimicinelor este rolul genei SLC46A3, care acționează ca un „portal” celular, permițând compușilor să pătrundă eficient în celulele țintă.

Descoperirea acestui mecanism oferă o perspectivă utilă pentru dezvoltarea altor medicamente pe bază de peptide ciclice, multe dintre acestea necesitând modificări pentru a fi eficiente la nivel intracelular.

Cercetătorii au mai identificat gene similare în alte specii de fungi, ceea ce sugerează că ar putea exista o întreagă clasă de compuși terapeutici necunoscuți încă. Următorul pas va fi testarea asperigimicinelor pe modele animale, cu scopul de a demara, în viitor, studii clinice pe oameni.

„Natura ne oferă o farmacie uriașă, iar noi abia începem să îi explorăm potențialul”, a declarat Sherry Gao, autoare a studiului. Cercetătorii speră ca prin această abordare să poată transforma pericolele biologice din mediu în soluții inovatoare pentru unele dintre cele mai grave boli ale prezentului.