Prețurile la apartamente și case, subiect de dezbateri la Bruxelles. De ce nu îți permiți o locuință în marile orașe, a devenit un lux de neatins

Criza locuințelor la prețuri accesibile nu mai este o realitate doar pentru tineri sau familii cu venituri modeste, ci o problemă sistemică la nivelul Uniunii Europene. În orașele mari din România și din Europa, a cumpăra sau închiria un apartament a devenit aproape imposibil fără un buget considerabil sau fără sprijin extern. Bruxelles-ul pune problema pe agenda politică europeană, în căutarea unor soluții concrete, în contextul unei presiuni sociale tot mai mari.

Locuința decentă, o provocare continentală

La Forumul Orașelor Europene de la Cracovia, reprezentanții Comisiei Europene au subliniat că lipsa locuințelor accesibile este cea mai urgentă problemă resimțită de populația urbană . Sondajul Eurobarometru arată că peste 51% dintre europenii care locuiesc în orașe consideră imposibilă găsirea unei locuințe la un preț rezonabil. Problemele sunt și mai vizibile în orașele mari, unde competiția pentru spațiul locativ ridică artificial prețurile, iar salariile nu țin pasul cu scumpirile.

Pentru România, imaginea este și mai dură. Deși doar 33% dintre români trăiesc în orașe mari (față de 40% în UE), 53% spun că nu își permit o locuință în aceste zone. În plus, 45% reclamă lipsa serviciilor publice de calitate, iar 40% vorbesc de sărăcie și lipsa unui adăpost stabil, ceea ce accentuează presiunea pe sistemul rezidențial.

Uniunea Europeană propune direcții de intervenție, precum construirea de locuințe noi cu sprijin public , plafoane pentru chirii , dar și vouchere pentru persoanele afectate de costurile ridicate de trai. Sunt măsuri similare cu cele adoptate în alte crize sistemice – precum cele din domeniul energiei sau sănătății.

România, între urbanizare lentă și lipsa de oportunități

În contrast cu media europeană, unde 75% din populație trăiește în mediul urban , România rămâne o țară rurală – 41% dintre români trăiesc la sate , iar această populație este deseori exclusă din politicile de dezvoltare urbană și din fondurile europene dedicate orașelor. Deși două treimi dintre români declară că le-au crescut condițiile de trai în ultimii ani, accesul la locuințe rămâne un obstacol major.

Lipsa oportunităților economice în orașele mari este resimțită mai acut în România decât în restul UE. Românii semnalează mai des lipsa locurilor de muncă și absența unui climat favorabil pentru IMM-uri. Această realitate creează un paradox: deși mulți români se mută spre orașe pentru o viață mai bună, costurile locuirii urbane devin o piedică uriașă în calea progresului social.

UE propune locuințe accesibile ca prioritate de investiții

Raffaele Fitto, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de politica de coeziune, a anunțat cinci domenii prioritare pentru investiții viitoare, printre care se regăsesc locuințele la prețuri accesibile și reziliența la schimbările climatice . Într-o Europă tot mai afectată de caniculă, inundații și presiuni sociale, locuința devine o temă centrală nu doar economică, ci și democratică și de mediu.

UE propune ca orașele să fie actori direcți în elaborarea politicilor și în distribuirea fondurilor, în special pentru proiecte de reabilitare energetică și extinderea fondului locativ accesibil. Pentru ca aceste măsuri să aibă succes, este esențială implicarea autorităților locale, dar și simplificarea accesului la fonduri pentru orașele mici și mijlocii.

Tinerii, categoria cea mai vulnerabilă

În toate statele membre, tinerii sunt cei mai afectați de criza locuințelor. Fie că este vorba de dificultăți în a obține un credit ipotecar, de lipsa ofertelor de închiriere sau de imposibilitatea de a locui aproape de locul de muncă, ei resimt cel mai intens efectele acestei crize. Fără un acoperiș stabil și accesibil, planurile de viață – de la carieră la întemeierea unei familii – sunt amânate sau abandonate.

Uniunea Europeană vrea să combată acest dezechilibru printr-o agendă urbană politică , care va fi lansată până la finalul anului și care va aduce în prim-plan problemele locuințelor, mobilității, digitalizării și incluziunii sociale. Obiectivul: o strategie coerentă care să transforme orașele în locuri sustenabile și accesibile pentru toți cetățenii, nu doar pentru cei privilegiați.