Sărăcirea românilor, subiect de avertisment de la experți. Ce urmează pentru viitorul economic al României

România se pregătește pentru o perioadă economică tensionată, în care efectele creșterii taxelor, scumpirilor și inflației s-ar putea simți direct în buzunarele cetățenilor. Analistul economic Adrian Negrescu trage un semnal de alarmă: sărăcirea populației este inevitabilă dacă măsurile fiscale actuale și propunerile politice vor fi puse în aplicare fără un plan coerent de protecție socială și investiții eficiente.

Scumpiri, impozite mărite și pericolul recesiunii

Creșterea TVA de la 19% la 21% și majorarea impozitului pe dividende la 16% sunt două dintre cele mai vehiculate propuneri fiscale pentru echilibrarea bugetului. Negrescu consideră însă că aceste măsuri nu vor face decât să stimuleze o recesiune, care ar “salva” aparent bugetul printr-un PIB redus, dar ar distruge puterea de cumpărare a populației. Eliminarea plafonărilor la energie și gaze, alături de renunțarea la protecțiile sociale, vor accentua vulnerabilitatea financiară a românilor, în special a celor cu venituri medii și mici.

Inflația este estimată să atingă din nou recorduri istorice, România riscând să se mențină pe primul loc în UE la acest capitol. Chiar dacă guvernul susține că vizează reforme structurale și reducerea cheltuielilor publice, realitatea indică faptul că principalele metode adoptate vor fi cele de creștere a taxării generale.

Măsurile propuse și impactul asupra populației

Kelemen Hunor, liderul UDMR, susține o abordare pe termen mediu, cu majorări graduale de taxe și o păstrare a cotei unice pentru a menține atractivitatea pentru investitori. El propune creșterea TVA-ului general, dar menținerea unor cote reduse pentru medicamente și alimente. În același timp, consideră necesară o lărgire a bazei de impozitare pentru CASS și o tăiere a cheltuielilor “extravagante” din instituțiile publice.

Deși aceste propuneri pot părea echilibrate în teorie, aplicarea lor într-un context de inflație ridicată și instabilitate economică riscă să producă exact efectul opus: blocaj al consumului, scădere a investițiilor și accentuarea polarizării sociale.

Negrescu atrage atenția că peste 100 de propuneri de reducere a cheltuielilor statului au fost ignorate sau abandonate, iar creșterea taxelor devine singura soluție practicată. Asta reflectă, în opinia sa, o criză profundă de competență în administrarea politicii economice din România.

Viitorul apropiat: între austeritate mascată și presiuni sociale

Scenariul cel mai pesimist, dar și cel mai plauzibil dacă trendul actual se menține, implică o scădere a nivelului de trai, tensiuni sociale și lipsa unei perspective reale de redresare pe termen scurt. Sărăcirea populației ar putea fi dublată de o scădere a încrederii în instituțiile statului și de o accentuare a exodului economic al românilor către alte țări din UE.

Singura variantă sustenabilă ar rămâne un plan pe termen lung care combină măsuri fiscale echilibrate, reducerea risipei bugetare și investiții reale în sectoarele productive ale economiei. Dar acest plan pare, deocamdată, departe de a deveni realitate.