Cum se rezolvă subiectele de la Evaluarea Națională 2025 la Limba Română

Examenul de Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2025 a venit cu o structură așteptată, dar cu unele capcane subtile care ar putea influența semnificativ notele elevilor. Profesoara Ionela Mircescu, de la Liceul Teoretic „Ioniță Asan” din Caracal, a realizat, pentru adevărul.ro, o analiză amănunțită a cerințelor, explicând ce pași trebuiau urmați pentru o rezolvare corectă și eficientă.

Texte literare accesibile, dar cu cerințe complexe

Elevii au primit două texte literare ca suport: „Toate pânzele sus” de Radu Tudoran și un fragment din „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță. Ambele texte au servit ca bază pentru cerințele din prima parte a subiectului I, axate pe înțelegerea textului și exprimarea ideilor proprii. Potrivit profesoarei Mircescu, „au avut două texte suport foarte frumoase, care vizau atât înțelegerea textului, cât și capacitatea de exprimare corectă și creativă a elevilor”.

Exercițiile de înțelegere nu au fost deosebit de dificile pentru elevii atenți. Totuși, exercițiul 6, care solicita identificarea unei trăsături de caracter și a unui mijloc de caracterizare dintr-un fragment, putea ridica dificultăți dacă nu se respectau toate cele trei componente: trăsătură, mijloc de caracterizare și exemplu.

Exerciții care diferențiază elevii foarte buni

Unul dintre punctele cheie ale testului a fost exercițiul 7, care solicita identificarea unui element comun celor două texte. „M-aș fi gândit la călătorie”, afirmă Ionela Mircescu, oferind exemple relevante din ambele fragmente. A urmat exercițiul 8, unde elevii trebuiau să argumenteze dacă reușita unei călătorii depinde de o pregătire atentă, făcând referire obligatorie la textul 2 – cel semnat de Emil Racoviță.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

La exercițiul 9, elevii au avut de făcut o asociere între fragmentul lui Radu Tudoran și o altă operă studiată, pe baza unei valori comune, precum dorința de explorare.

„Trebuiau neapărat să precizeze și autorul operei literare pentru punctaj maxim”, a punctat profesoara.

Partea de gramatică – provocări neașteptate pentru unii elevi

Partea B a subiectului I a testat cunoștințele gramaticale prin exerciții variate, de la despărțirea în silabe („mij-loa-ce-le”, „spe-ri-ați”) la identificarea cuvintelor derivate („micuț”, „corăbioară”), sensuri ale expresiilor („a tăia frunză la câini”) și identificarea omonimelor, antonimelor și paronimelor.

De asemenea, elevii au fost puși să recunoască substantive în diferite cazuri, să construiască propoziții cu anumite cerințe sintactice și să aleagă variante corecte de scriere dintr-un text dat. Aceste cerințe, deși familiare, ar putea fi punctul în care se face diferența între un 8 și un 10.

Redactarea – șansa pentru exprimarea creativității

La subiectul al II-lea, elevii au avut de redactat un text narativ de cel puțin 150 de cuvinte, în care să relateze o întâmplare petrecută într-o excursie. Textul trebuia să conțină obligatoriu o secvență descriptivă și una dialogată, cu minimum patru replici.

„Copiii sunt deja obișnuiți cu aceste compuneri, le exersează încă din clasele primare și gimnaziale”, a explicat profesoara.

Însă, pentru a primi punctajul maxim, trebuia respectată structura narativă și încadrarea în cerințele de conținut și redactare.

Concluzie: Subiecte echilibrate, dar cu potențial de diferențiere

Evaluarea Națională 2025 la Limba Română a fost, în ansamblu, echilibrată, însă anumite cerințe punctuale ar putea face diferența între elevii care au învățat superficial și cei care au aprofundat materia.

„Subiectele au fost, așa cum era de așteptat, pe o structură previzibilă, cu un grad de dificultate mai ridicat la gramatică, probabil că acolo se va face și diferența”, a conchis Ionela Mircescu.