Comori ascunse sub calea ferată: ce au descoperit arheologii la Ghiroda, în drumul dintre Timișoara și Lugoj

Lucrările de modernizare a căii ferate Timișoara Est – Lugoj au adus la suprafață nu doar șine noi, ci și o pagină uitată din istoria Banatului. În comuna Ghiroda, arheologii Muzeului Național al Banatului au descoperit două situri spectaculoase, pline de indicii despre viața oamenilor din epoca bronzului și perioada romană. Săpăturile preventive, desfășurate în 2024 sub coordonarea Danielei Tănase, au scos la lumină artefacte și structuri care conturează un tablou detaliat al unei comunități active, organizate și bine conectate la influențele culturale ale vremii.

Primul sit, situat în zona viitorului pasaj rutier, a relevat urmele unei așezări din secolele III-IV înainte de Hristos. Aici, arheologii au identificat locuințe semiadâncite, anexe gospodărești precum gropi menajere și chiar o fântână. Toate aceste elemente indică un grad ridicat de organizare și adaptare la mediul înconjurător. Dar descoperirea care a atras cel mai mult atenția este un atelier de prelucrare a minereului de fier și turnare a metalelor, amplasat strategic la marginea zonei locuite – o practică frecventă în Antichitate, menită să protejeze restul comunității de pericolele focului.

Ceea ce face această descoperire și mai valoroasă este contextul cronologic confirmat prin artefacte databile: țigle romane, ceramică roșie zgrunțuroasă modelată la roata rapidă și ceramică cenușie cu decorațiuni incizate. Toate aceste elemente plasează activitatea comunității în perioada de reconsolidare a controlului roman în nordul Dunării, în secolul al IV-lea d.Hr.

O monedă rară și un inel din bronz: indicii despre o comunitate romanizată

Cel de-al doilea sit, investigat tot în 2024, a scos la iveală o stratificare arheologică complexă, semn că zona Ghiroda a fost locuită continuu de-a lungul a sute de ani. Descoperirile au inclus locuințe de tip bordei, gropi ritualice și menajere, fragmente ceramice și o varietate de obiecte personale din bronz, printre care ace de păr, ace de cusut, pandantive și chiar un tipar de piatră folosit pentru turnarea bijuteriilor.

O piesă cu adevărat remarcabilă este o fibulă de argint în formă de „T” – un accesoriu vestimentar folosit frecvent de romani – dar și o monedă emisă în timpul împăratului Constantin cel Mare, între 306 și 337 d.Hr. Moneda de tip Urbs Roma, descoperită într-o locuință, este extrem de rară în Banatul de Câmpie și oferă un reper temporal precis, ancorând locuirea în epoca de maximă influență romană în zonă.

Foto: Direcția Județeană pentru Cultură Timiș

Artefactele sugerează nu doar prezența romanilor, ci o comunitate profund romanizată, cu obiceiuri, tehnici și mod de viață specifice imperiului. Cuptoarele de afumat alimente descoperite în partea de nord-vest a sitului întăresc ideea unei economii bine dezvoltate și a unor metode sofisticate de conservare a hranei.

O comunitate daco-sarmatică și moștenirea romană în Banatul de azi

Ambele situri de la Ghiroda confirmă existența unei populații daco-sarmatice – un amestec de localnici și migranți din Câmpia Panonică – care a coabitat armonios sub influența culturii romane. Arheologii atrag atenția că tipologia ceramicii, tehnologia de construcție a locuințelor și obiectele găsite reflectă o societate cu valori bine definite, care adoptase deja multe dintre practicile și stilul de viață roman.

Foto: Direcția Județeană pentru Cultură Timiș

Foto: Direcția Județeană pentru Cultură Timiș

Specialiștii Direcției Județene pentru Cultură Timiș subliniază că aceste descoperiri sunt esențiale pentru reconstituirea peisajului arheologic al Banatului, oferind dovezi clare ale continuității locuirii și ale interacțiunii culturale intense în această zonă de frontieră.

Descoperirile de la Ghiroda nu doar îmbogățesc patrimoniul istoric local, ci ne oferă o privire fascinantă asupra modului în care comunități din perioade diferite au învățat să se adapteze, să conviețuiască și să prospere. Ele pun din nou Banatul pe harta arheologică a României și confirmă că sub fiecare pietricică de cale ferată modernizată se pot ascunde comori ale trecutului, încă nerostite.