Bulgaria a luat fața României la cel mai important capitol. Cât ne costă lipsa de strategie și perspectivă, de ce pierdem fonduri europene

Într-un moment în care Marea Neagră devine punct strategic major pentru Uniunea Europeană și Statele Unite, România rămâne în expectativă, lipsită de o strategie coerentă și de viziune pe termen lung. În timp ce vecinii bulgari și-au definitivat planurile și și-au marcat poziția în noua ordine geopolitică regională, autoritățile române se pierd în birocrație și indolență, ratând oportunități strategice și fonduri consistente.

Uniunea Europeană a lansat recent o strategie amplă dedicată regiunii Mării Negre, cu accent pe securitate, conectivitate și dezvoltare economică. România, alături de Bulgaria, a fost desemnată drept actor-cheie, dar experții atrag atenția că nu suntem pregătiți să jucăm acest rol. Potrivit politologului Alina Achim-Inayeh, România nu doar că nu are o strategie proprie la Marea Neagră, dar nici nu a fost capabilă să se armonizeze cu planurile europene și americane. În schimb, Bulgaria a reușit să se poziționeze clar și să profite de contextul geopolitic.

România, țara fără strategie la Marea Neagră

Problema nu este doar una de viziune, ci și de atitudine. România pare să aștepte pasiv deciziile marilor puteri, în loc să propună soluții sau să ceară sprijin concret pentru propriile obiective. Iar efectul imediat este pierderea relevanței regionale și ratarea unor fonduri europene substanțiale — în jur de 75 de miliarde de euro — destinate infrastructurii, securității și dezvoltării economice în zona extinsă a Mării Negre.

Alina Achim-Inayeh atrage atenția asupra lipsei de ambiție a clasei politice românești și asupra incapacității instituționale de a răspunde marilor provocări. În timp ce Bulgaria, cu toate crizele sale politice, își urmărește interesele și atrage investiții, România nu a reușit nici măcar să-și definească obiectivele. Nu avem o strategie clară nici pentru securitate, nici pentru conectivitate sau dezvoltare durabilă în această regiune esențială.

În plus, abordarea strategică românească ignoră legătura vitală dintre Marea Neagră și fluviul Dunărea, care ar trebui să constituie un singur pilon de dezvoltare. Lipsa unei viziuni integrate afectează grav poziționarea noastră ca partener de încredere în ochii Bruxelles-ului și Washingtonului.

Competiția tăcută: Bulgaria înainte, România în urmă

În contextul în care NATO și UE iau în considerare stabilirea unui hub strategic pentru securitatea maritimă în regiune, Bulgaria și România par principalii competitori. Cu toate acestea, vecinii de la sud de Dunăre sunt mai bine pregătiți. Faptul că Bulgaria are o strategie clară, și-a stabilit prioritățile și le comunică partenerilor internaționali, o transformă într-un candidat credibil. România, pe de altă parte, pare să mizeze pe poziția geografică și pe ideea că „i se cuvine” un rol central — o atitudine care nu mai funcționează în logica pragmatică a politicii europene.

Fostul consilier prezidențial Iulian Fota a avertizat deja că România riscă să piardă oportunitatea de a deveni hub-ul de securitate regională, din cauza lipsei de acțiune și a conflictelor instituționale. Informațiile obținute de experți indică o lipsă de asumare la nivelul administrației centrale, unde niciun actor instituțional nu pare dispus să preia coordonarea acestui proiect strategic.

În același timp, România nu a profitat nici de strategia anterioară lansată de administrația Biden pentru regiunea Mării Negre, iar perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă generează și mai multă incertitudine. Achim-Inayeh avertizează că interesul SUA pentru zonă va continua într-o formă sau alta, dar fără o contraparte românească activă și organizată, relațiile vor rămâne pur tranzacționale.

Fondurile europene pierdute și șansa ratată de reconstrucție

În acest moment, se discută despre 75 de miliarde de euro care ar putea fi investiți în regiunea extinsă a Mării Negre. Dar aceste fonduri nu sunt garantate și nu vor fi distribuite automat. România trebuie să demonstreze că știe ce vrea, că poate susține proiecte coerente și că este pregătită instituțional să gestioneze aceste investiții. Fără o strategie clară și fără o echipă capabilă să o pună în aplicare, România riscă să piardă nu doar bani, ci și relevanța geopolitică într-o regiune-cheie.

Expertul atrage atenția că o strategie eficientă a României ar trebui să plece de la ambiții clare, de la stabilirea partenerilor regionali (precum Georgia, Turcia sau Grecia) și de la o definire precisă a relației cu Dunărea. Doar printr-un asemenea efort coerent se poate obține sprijin internațional și finanțare consistentă pentru proiecte care să schimbe viitorul României în regiune.

În lipsa acestor pași, România riscă să rămână un actor pasiv, marginalizat într-o regiune care va deveni tot mai importantă în următoarele decenii, conform Adevărul.