Porcii, prietenii omului încă din neolitic: cum au început mistreții să devină porci domestici în urmă cu 8.000 de ani

Timp de milenii, porcii au fost nelipsiți din gospodării, dar abia acum avem dovezi clare despre începuturile domesticirii lor. Noi cercetări arheologice confirmă că procesul a început acum aproximativ 8.000 de ani în sudul Chinei, când mistreții sălbatici, atrași de deșeurile umane, au început să trăiască alături de oameni. Studiul, publicat în prestigiosul jurnal Proceedings of the National Academy of Sciences, aduce detalii fascinante despre această relație simbiotică dintre om și porc, care a avut consecințe atât în agricultură, cât și în evoluția bolilor parazitare.

Mistrețul sălbatic, cunoscut pentru agresivitate și independență, nu pare candidatul ideal pentru domesticire. Totuși, cercetătorii au descoperit că unele exemplare erau mai tolerante față de oameni și mai prietenoase, trăsături care le-au permis să se apropie de așezările umane. În schimbul acestei apropieri, mistreții beneficiau de o sursă constantă de hrană – resturi alimentare și alte deșeuri organice. În timp, acest stil de viață sedentar și accesibil a dus la modificări fiziologice importante: dimensiunea corpului a scăzut, la fel și cea a creierului, care s-a redus cu aproximativ o treime.

Un aspect inedit al studiului îl reprezintă abordarea folosită: în loc de analiza oaselor, care poate fi înșelătoare, cercetătorii au folosit microfosile din smalțul dentar al porcilor pentru a identifica dieta acestora. Ei au studiat 32 de molari proveniți din două situri arheologice neolitice din sudul Chinei, Jingtoushan și Kuahuqiao. Conținutul acestor dinți — în special placa dentară mineralizată — s-a dovedit a fi o adevărată capsulă a timpului.

Ce mâncau primii porci domestici și cum au contribuit la răspândirea bolilor

Analiza dinților a scos la iveală 240 de granule de amidon provenind din alimente procesate precum orezul și ignamele, dar și din tuberculi necunoscuți, ghinde și ierburi sălbatice. Aceasta indică faptul că porcii consumau resturi de la mesele oamenilor sau hrănire directă. Nu e greu de dedus: porcii nu găteau pentru ei înșiși, deci accesul la mâncare preparată înseamnă o interacțiune apropiată cu oamenii.

Însă poate cea mai tulburătoare descoperire a fost prezența ouălor unui parazit uman — Trichuris (viermele bici) — în placa dentară a porcilor. Acest detaliu arată că animalele consumau alimente sau apă contaminate cu fecale umane, ceea ce confirmă nu doar proximitatea dintre oameni și porci, ci și riscul de transmitere a bolilor între specii.

Exemple de mostre de dinți molari de porc analizate pentru un studiu asupra domesticirii porcului. CREDIT: Imagine de Jiajing Wang

Ouăle acestui parazit au fost descoperite în 16 dintre cei 32 de dinți analizați, fiind o dovadă clară a unui mediu contaminat și al unei conviețuiri strânse între oameni și animale. Acest tip de relație este cunoscut în știință drept „calea comensală” de domesticire, în care animalul este cel care se apropie voluntar de oameni, nu invers.

Comensalism și domesticire: cum au evoluat porcii alături de civilizația umană

Pe lângă relația comensală, studiul oferă și dovezi ale unei „căi de pradă” în procesul de domesticire. Unele dintre exemplarele analizate prezentau caracteristici similare cu cele ale porcilor domestici moderni, sugerând că nu doar că acești mistreți trăiau în proximitatea oamenilor, dar erau și gestionați activ — poate ținuți în țarcuri sau selectați în funcție de comportamente docile și dimensiuni reduse.

Cu alte cuvinte, domesticirea porcului nu a fost un eveniment singular, ci un proces complex care a implicat atracția față de așezările umane, selecție naturală și, în timp, intervenție umană. Faptul că acest proces a început în sudul Chinei, într-o regiune bogată în apă dulce și unde se cultivau intens cereale, nu este deloc întâmplător.

Această cercetare adaugă o piesă importantă în puzzle-ul istoriei domesticirii animalelor și înțelegerea modului în care primii oameni au schimbat pentru totdeauna fauna din jurul lor. Mai mult, oferă un exemplu grăitor despre cum stilul de viață uman a influențat nu doar evoluția altor specii, dar și apariția și răspândirea bolilor infecțioase care ne afectează până în ziua de azi.

Concluzie: porcii nu doar că au fost printre primele animale domesticite, dar au jucat un rol crucial în tranziția omenirii de la vânători-culegători la societăți agricole. Iar acum, mulțumită analizei unei simple plăci dentare, știm că această relație a început cu 8.000 de ani în urmă, într-un sat din China, unde un mistreț a decis că viața lângă oameni e mai dulce decât libertatea din pădure.