Cinematografia din România, cea mai nouă victimă a streamingului, sărăciei și pirateriei

Industria cinematografică din România traversează o perioadă complicată, marcată de scăderi în încasări, număr de spectatori și frecvența vizitelor la film. În 2024, românii au cheltuit cu 5% mai puțin decât în anul anterior pe bilete de cinema, în ciuda faptului că prețul mediu al unui bilet a crescut. Realitatea din spatele acestor cifre sugerează o criză de fond, în care streamingul, sărăcia și pirateria au reconfigurat obiceiurile de consum cultural.

Public mai puțin, bilete mai scumpe, cinematografe mai goale

Potrivit datelor Centrului Național al Cinematografiei, numărul total de spectatori în 2024 a fost de 11,2 milioane, cu 14% mai puțini decât în 2023, când industria dădea semne de revenire la normalul pre-pandemic. Chiar dacă România are acum mai multe cinematografe (108 față de 103 în anul precedent), scăderea numărului de vizitatori afectează întreaga rețea, inclusiv pe cei mai mari operatori din malluri.

De altfel, frecvența vizitelor la cinema pe cap de locuitor a scăzut în 2024 la 0,59, de la 0,68 în 2023, semn că mersul la film devine o activitate ocazională, nu regulată. Acest declin este și mai accentuat în marile orașe, în special Cluj-Napoca (-18%) și Timișoara (-19%). Chiar și Bucureștiul, cel mai mare consumator de filme în săli, a înregistrat o scădere de 13%.

Streamingul schimbă regulile jocului cultural

Pe fondul accesului tot mai facil la platforme de streaming precum Netflix, HBO Max sau Disney+, românii preferă confortul casei și flexibilitatea oferită de vizionarea on-demand. Aceste servicii oferă un conținut divers, localizat și accesibil la prețuri lunare comparabile cu două bilete de cinema. În paralel, creșterea pirateriei, în special în rândul tinerilor, slăbește și mai mult puterea de atracție a cinematografelor.

Un alt factor care contribuie la declin este presiunea economică. Cu o inflație persistentă și o scădere a puterii de cumpărare, multe familii aleg să taie din bugetul destinat divertismentului cultural. Astfel, pentru tot mai mulți, mersul la cinema devine un lux, nu o obișnuință.

Soluții hibride și viitor incert

Industria trebuie să se reinventeze rapid pentru a-și regăsi relevanța. Potrivit specialiștilor în retail, cinematografele din centrele comerciale — odinioară ancore ale traficului — ar putea deveni parte din spații hibride, care combină proiecțiile de film cu evenimente live, food court-uri tematice, expoziții interactive sau VR. Astfel de experiențe ar putea atrage un public mai tânăr și mai curios, dispus să plătească pentru ceva ce nu poate fi replicat acasă.

Totuși, fără o susținere activă din partea autorităților, inclusiv prin politici fiscale și investiții în producția autohtonă, cinematografia românească riscă să devină un produs de nișă, consumat ocazional de o elită urbană. În lipsa unei adaptări rapide la noile condiții, cinematograful tradițional va continua să piardă teren în fața digitalului, mai accesibil, mai comod și, pentru unii, mai captivant.