Inteligența artificială îngroapă planeta mai tare decât ai crede. Poluarea generată de AI a explodat cu 150% în trei ani

Departe de a fi doar o revoluție digitală, ascensiunea inteligenței artificiale se transformă într-un pericol real pentru echilibrul climatic global. Un raport recent al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), organism al ONU, dezvăluie că emisiile indirecte de carbon generate de patru giganți tech – Amazon, Microsoft, Alphabet și Meta – au crescut, în medie, cu 150% între 2020 și 2023. În centrul acestei creșteri stau tocmai centrele de date care alimentează rețelele de AI.

Centrele de date, „fabricile invizibile” ale poluării digitale

Inteligența artificială este dependentă de o infrastructură extrem de energofagă. Modelele de tip LLM (Large Language Models), cum sunt cele folosite în chatboturi, traducere automată sau generare de conținut, au nevoie de cantități imense de date, dar mai ales de putere de calcul susținută. Tot acest proces se întâmplă în centre de date uriașe, care funcționează 24/7 și consumă electricitate în volume alarmante.

UIT subliniază că dezvoltarea AI determină o creștere de patru ori mai rapidă a consumului de electricitate în centrele de date comparativ cu media generală a creșterii consumului la nivel global. Cu alte cuvinte, aceste hub-uri digitale devin epicentrul unei crize de mediu, mascate sub strălucirea inovației.

În termeni concreți, dacă ritmul actual de investiții în AI continuă, emisiile indirecte anuale ar putea atinge 102,6 milioane de tone echivalent CO₂ – o cantitate comparabilă cu poluarea anuală a unei țări de dimensiuni medii.

Amazon și Microsoft, lideri în performanță, dar și în poluare

Dintre companiile analizate, Amazon a înregistrat cea mai abruptă creștere a emisiilor: +182% în trei ani. Microsoft, un jucător-cheie în dezvoltarea de modele AI precum Copilot și GPT-4, urmează cu +155%, în timp ce Meta și Alphabet (Google) au raportat creșteri de 145% și, respectiv, 138%.

Aceste cifre nu reflectă poluarea directă, ci mai ales emisiile indirecte: cele asociate achiziției de energie electrică pentru servere, climatizare, răcire, iluminat. Practic, tot ce ține de funcționarea infrastructurii de sprijin pentru AI este o sursă continuă de presiune asupra rețelelor energetice și a obiectivelor climatice internaționale.

De la sustenabilitate declarată la realitate îngrijorătoare

Răspunsurile companiilor sunt evazive. Meta a indicat propriul raport de sustenabilitate, unde enumeră măsuri precum eficientizarea consumului de apă și tranziția spre surse regenerabile în centrele de date. Însă lipsesc rezultate concrete sau date care să arate o scădere a emisiilor. Alte companii, precum Google și Microsoft, evită momentan să comenteze cifrele alarmante.

Realitatea e că, deși marile platforme IT și-au asumat public ținte de „zero emisii nete” până în 2030 sau 2040, acest angajament nu este susținut de o reducere vizibilă a poluării. Din contră, evoluțiile recente sugerează o contradicție tot mai clară între promisiuni și fapte.

Inteligență artificială, progres tehnologic cu impact ecologic negativ

Paradoxul devine tot mai evident: AI promite soluții pentru reducerea poluării în industrii precum transport, agricultură sau logistică, însă chiar infrastructura care o susține generează emisii masive. Fără măsuri de compensare, investiții în surse regenerabile și un plan coerent pentru neutralizarea amprentei de carbon, inteligența artificială riscă să devină un factor major de dezechilibru ecologic, nu o soluție.

Raportul UIT servește drept semnal de alarmă într-un moment-cheie. Într-o eră în care AI va modela tot mai multe aspecte ale vieții sociale și economice, e esențial ca dezvoltarea sa să nu rămână o poveste de succes doar pe hârtie, ci să includă și responsabilitate față de mediu. Altfel, riscul este ca progresul tehnologic să fie plătit cu o notă de plată climatică pe care planeta nu și-o permite.