Ce este pensia de întreținere în România. Detaliile legale de după divorț sau despărțire

Despărțirile și divorțurile nu înseamnă doar separare emoțională, ci și reglementarea unor obligații legale continue, mai ales în cazul în care există copii minori sau unul dintre foștii soți nu se poate întreține singur. Una dintre cele mai frecvente astfel de obligații este pensia de întreținere – cunoscută popular ca „pensie alimentară”. Deși numele ei duce cu gândul exclusiv la copii, legea o reglementează într-un cadru mult mai larg, incluzând rude apropiate, părinți sau chiar foști parteneri de viață.

Potrivit Codului Civil, întreținerea este un drept al persoanei aflate în nevoie și o obligație pentru cea care are posibilitatea să o ofere. Aceasta poate lua forma unor bunuri și servicii (alimente, locuință, îngrijire etc.) sau, mai frecvent, se transformă într-o sumă de bani stabilită de instanță, numită pensie de întreținere. Aceasta se poate modifica în funcție de schimbările intervenite în situația celor implicați și se poate plăti periodic sau anticipat.

Cine și când poate primi pensie de întreținere

Obligația de întreținere nu este rezervată doar relației părinte-copil. Legea o extinde și la:

• soți, pe durata căsătoriei;
• foști soți, dacă unul dintre ei este inapt de muncă;
• copii și părinți, în ambele direcții;
• bunici și nepoți;
• frați și surori;
• copii vitregi și părinții acestora, în anumite condiții.

Pensia de întreținere poate fi acordată doar în cazul în care cel care o solicită dovedește că nu se poate întreține singur, iar debitorul are fie venituri, fie posibilitatea reală de a le obține. Dacă instanța constată că întreținerea nu este oferită în natură, o poate transforma într-o obligație financiară, stabilită în cuantum fix sau ca procent din veniturile celui care o datorează.

Pensia se poate acorda începând cu data cererii în instanță, dar în cazuri excepționale și retroactiv. Plata se face de regulă lunar și poate fi ajustată dacă apar modificări semnificative de ordin economic, personal sau familial.

Probleme frecvente și soluții legale în caz de neplată

În practică, multe cazuri de neplată a pensiei de întreținere se învârt în jurul lipsei veniturilor declarate. Unii debitori aleg să nu lucreze „pe acte” sau să evite sursele de venit urmărite de ANAF ori executori. Legea însă permite creditorilor să ceară instanței dovezi privind veniturile anterioare sau pregătirea profesională a debitorului, pentru a demonstra posibilitatea acestuia de a obține resurse.

În plus, atunci când nu se găsesc venituri executabile, se poate apela la bunurile aflate în coproprietate (partaj), ori chiar la rudele apropiate ale debitorului, conform articolului 522 din Codul Civil – de exemplu, bunicii pot deveni responsabili dacă părinții nu pot plăti.

Pe latura penală, Codul Penal sancționează cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere timp de 3 luni consecutive. Totuși, stabilirea relei-credințe este dificilă în practică, mai ales dacă debitorul reușește să dovedească lipsa oficială de venituri, chiar dacă duce un trai vizibil peste medie.