Românii și investițiile în artă – cum arată această piață în România, cum își înmulțesc unii banii

Interesul românilor pentru artă nu mai este de multă vreme exclusiv estetic sau cultural. În ultimii ani, colecționarea de artă a devenit tot mai mult o formă alternativă de investiție, cu rol de diversificare a portofoliilor și chiar de protecție financiară în vremuri instabile. Piața de artă din România este încă tânără, dar evoluează într-un ritm vizibil, mai ales în rândul unei generații de colecționari activi, educați și conectați la tendințele internaționale.

Pictura domină, dar interesul pentru artă contemporană e în creștere

Potrivit Deloitte Art Market Report 2025 , majoritatea colecționarilor români (89%) achiziționează în primul rând picturi. Acestea sunt urmate de sculpturi (53%) și fotografii (49%), iar arta conceptuală și instalațiile sunt în creștere, deși rămân categorii de nișă. Interesant este că aproape jumătate dintre colecționari (49%) își împart atenția între artiști români și internaționali, în timp ce o treime rămân ancorați în creația autohtonă, motivând alegerile prin accesibilitate și conexiuni culturale.

În contextul în care 65% dintre colecționari au între 35 și 56 de ani, arta contemporană creată după anul 2000 atrage un interes tot mai mare. Această orientare indică o schimbare în profilul consumatorului de artă, care nu mai caută doar opere „validate” de trecut, ci este dispus să investească în creații recente, cu potențial de apreciere în timp. Asta semnalează un apetit crescut pentru risc calculat, dar și o deschidere către inovație vizuală.

Investițiile în artă: cât cheltuie românii și ce speră să obțină

Pentru majoritatea românilor care investesc în artă, aceasta reprezintă o componentă complementară a portofoliului . Șase din zece colecționari spun că lucrările achiziționate nu depășesc 10% din valoarea totală a activelor deținute, iar 59% alocă sub 10% din venitul anual pentru astfel de achiziții. În mod semnificativ, 34% dintre colecționari dețin între 6 și 24 de lucrări, adesea expuse acasă sau la birou, ceea ce sugerează o abordare personală, afectivă, dar și funcțională a investiției.

Totuși, pentru un segment restrâns, dar important (11%), colecțiile depășesc 100 de lucrări, semnalând apariția unui nucleu de investitori cu interese strategice și obiective pe termen lung. Pentru 26% dintre respondenți, arta este o modalitate de protecție financiară în perioade de volatilitate , iar alți 24% o văd ca pe o oportunitate de diversificare a riscurilor. Există și o componentă speculativă (19%), care indică potențialul perceput al artei de a genera câștiguri viitoare.

Pe termen lung, cei mai mulți colecționari păstrează lucrările pentru minimum zece ani (66%), ceea ce evidențiază o strategie de acumulare și consolidare de patrimoniu . În plus, 41% afirmă că intenționează să le lase moștenire, contribuind la formarea unui capital cultural și financiar transmis între generații.

O piață încă la început, dar cu potențial

Piața de artă din România este încă departe de a deveni una matură, dar semnalele sunt promițătoare. Tranziția de la o cultură a achiziției ocazionale, ghidată exclusiv de gusturi personale, către o abordare hibridă – estetică și investițională – devine din ce în ce mai vizibilă. Faptul că jumătate dintre colecționari aleg artiști internaționali alături de cei locali dovedește că România începe să fie parte a dialogului global al pieței de artă contemporană.

Totodată, diversificarea interesului pentru forme de expresie mai puțin convenționale (instalații, artă video, sculptură în aer liber) arată o deschidere către inovație, cu toate că aceste segmente au nevoie de eforturi susținute de popularizare.

Prin combinația dintre valoare estetică și potențial investițional, arta devine pentru români nu doar un simbol de statut sau o pasiune personală, ci un instrument viabil de construire a unei identități financiare pe termen lung .