Ce intră în procesul de moștenire. Nu doar imobilele şi banii sunt valabile

Când vine vorba de moștenire, majoritatea oamenilor se gândesc automat la case, terenuri sau conturi bancare. Totuși, legislația românească reglementează un spectru mult mai larg de bunuri și drepturi care pot fi transmise prin succesiune, iar unele dintre ele sunt mai puțin cunoscute sau evidente. În realitate, procesul de moștenire include și titluri, drepturi patrimoniale și alte valori care pot avea un impact considerabil asupra averii moștenitorilor.

Ce presupune moștenirea conform Codului civil

Potrivit Codului civil din România, moștenirea cuprinde totalitatea bunurilor, drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial ale unei persoane decedate, care se transmit către una sau mai multe persoane în urma decesului. Această succesiune poate fi legală (stabilită prin lege) sau testamentară (prin voința exprimată în scris de către defunct).

1. Bunuri imobile și mobile

Fără îndoială, cele mai frecvent întâlnite elemente în cadrul unei succesiuni sunt bunurile imobile – locuințe, terenuri, spații comerciale. Acestora li se adaugă și bunurile mobile: autoturisme, obiecte de valoare, aparatură tehnică, bijuterii sau mobilier.

2. Conturi bancare și lichidități

Depozitele din conturi curente, economii sau investiții în instrumente financiare (acțiuni, obligațiuni) intră de asemenea în masa succesorală, putând fi împărțite conform cotei legale sau prevederilor testamentare.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Titluri și drepturi mai puțin vizibile

Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că, dincolo de bunurile tangibile, moștenitorii pot primi și drepturi patrimoniale care continuă să producă efecte după moartea titularului.

1. Redevențe și drepturi de autor

Dacă persoana decedată era scriitor, muzician, artist plastic sau creator în orice alt domeniu, drepturile de autor sau redevențele aferente pot fi transmise moștenitorilor. Acestea continuă să genereze venituri, conform legii, pe o perioadă de 70 de ani de la decesul autorului.

2. Licențe și drepturi de utilizare comercială

Există cazuri în care defunctul avea drepturi asupra unor licențe sau brevete de invenție. Aceste drepturi – dacă au fost obținute legal și au valoare economică – pot fi incluse în masa succesorală și valorificate ulterior de moștenitori.

3. Compensații și despăgubiri

Dacă înainte de deces, persoana era parte într-un proces pentru obținerea unor despăgubiri, moștenitorii pot continua acțiunea legală. De asemenea, dacă există decizii judecătorești definitive privind compensații (pentru exproprieri, abuzuri sau daune morale), acestea se includ în succesiune.

4. Participații la companii și dividende

Moștenirea poate include și participații la firme – fie că este vorba de acțiuni, părți sociale sau cotă de profit. Moștenitorii devin, practic, acționari sau asociați în acele entități, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg de aici.

Este important ca moștenitorii să consulte un notar public sau un avocat specializat pentru a înțelege în totalitate ce intră în masa succesorală. De asemenea, trebuie stabilit dacă moștenirea este acceptată (explicit sau tacit), întrucât ea presupune nu doar beneficii, ci și eventuale datorii.

Prin urmare, moștenirea nu se rezumă doar la avere în sens clasic. Codul civil românesc oferă un cadru extins care permite transferul unor drepturi valoroase, chiar dacă ele nu sunt imediat vizibile. Înțelegerea acestora poate face diferența între o succesiune gestionată eficient și una în care moștenitorii pierd beneficii importante.