Monitorizarea somnului, o sursă în plus de stres? Un studiu îți arată adevărul despre aplicațiile și device-urile care îți „pândesc” somnul

Potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului, peste o treime dintre americani (dar se aplică și la noi) folosesc diverse dispozitive pentru a-și monitoriza somnul, de la ceasuri inteligente la inele sau saltele dotate cu senzori.

Însă această dorință de control asupra somnului poate avea efecte paradoxale: cu cât ne preocupăm mai mult de el, cu atât devine mai greu de obținut, scrie revista Popular Science.

Orthosomnia: când urmărirea somnului te ține treaz

Termenul „orthosomnia” a fost introdus în 2017 pentru a descrie o problemă emergentă: anxietatea provocată de datele oferite de dispozitivele de monitorizare a somnului.

Persoanele afectate sunt preocupate obsesiv de scorurile zilnice și de timpul petrecut în fiecare fază a somnului, ceea ce le afectează, ironic, chiar capacitatea de a se odihni.

Specialiștii în somn atrag atenția că stresul legat de performanța în somn poate duce la activarea sistemului nervos, împiedicând adormirea și menținerea unui somn profund.

Dr. Kelly Glazer Baron, psiholog și cercetătoare în domeniul somnului, spune că pacienții ajung frecvent în cabinetul ei cu telefoanele în mână, îngrijorați că nu au avut suficient somn REM.

Însă, în realitate, somnul este un proces natural și variabil. „Aproximativ jumătate din durata unei nopți de somn este formată din somn ușor, și e absolut normal să te trezești de câteva ori”, explică ea. Mai mult, prelungirea artificială a timpului petrecut în pat poate agrava problema, în loc să o rezolve.

Datele nu spun totul,  iar unele sunt pur și simplu inexacte

Deși tehnologia purtabilă a avansat considerabil, multe dintre datele oferite, cum ar fi scorurile zilnice sau distribuția pe faze ale somnului, nu sunt suficient de precise pentru a fundamenta decizii clinice.

Dr. Michael Grandner, directorul Programului de Cercetare a Somnului și Sănătății de la Universitatea din Arizona, susține că multe dintre aceste valori au mai degrabă valoare de divertisment. „Scorul de somn sau indicii de recuperare sunt adesea lipsite de fundament științific. Pot fi comparate cu horoscopul”, afirmă el.

Interpretarea fazelor de somn este în continuare un proces subiectiv, ce necesită evaluare umană. Chiar și în laborator, doi tehnicieni pot ajunge la rezultate diferite privind aceleași date EEG. În aceste condiții, este nerealist ca un algoritm comercial să ofere analize de încredere la nivel individual.

Pentru cei care simt că monitorizarea somnului a devenit o sursă de stres, experții recomandă o pauză de la dispozitive. Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) este o opțiune validată științific și poate fi accesată inclusiv online.

În final, cel mai sănătos mod de a gestiona o noapte proastă este să nu modifici nimic în rutina zilnică. Consistența, nu intervenția excesivă, este cheia unui somn de calitate.

Somnul, spun specialiștii, este un proces involuntar, ca respirația. „Niciun animal nu se îngrijorează pentru cât de bine a dormit. Nici noi n-ar trebui s-o facem”, concluzionează Grandner.