ADN-ul unei femei de acum 7.100 de ani dezvăluie un lucru neștiut în cercetarea umană. Descoperirea care dă toate studiile peste cap
O analiză genetică a unui schelet neolitic din China indică o populație umană dispărută, necunoscută până acum, cu influențe asupra genomului tibetanilor moderni.
O descoperire genetică recentă scoate la lumină o populație umană necunoscută până acum, identificată prin studiul ADN-ului unei femei care a trăit în urmă cu aproximativ 7.100 de ani în actuala provincie Yunnan, în sud-vestul Chinei, scrie Live Science.
Cercetarea a scos la iveală un fapt absolut impresionant
Cercetarea, publicată pe 29 mai în revista Science, analizează 127 de genomuri umane antice din această regiune și oferă indicii privind o „linie fantomă” care ar fi contribuit la formarea genetică a tibetanilor contemporani.
Femeia, denumită Xingyi_EN, a fost descoperită într-o groapă fără obiecte funerare, în cadrul sitului arheologic Xingyi.
Poziția sa flectată și lipsa ofrandelor sugerează o înmormântare simplă, tipică comunităților de vânători-culegători.
Datarea cu carbon a stabilit o vechime de peste șapte milenii, iar analiza izotopică a dietei i-a confirmat stilul de viață neagricol.
Surpriza a venit însă din analiza ADN-ului: Xingyi_EN nu prezintă similitudini genetice semnificative nici cu populațiile est-asiatice, nici cu cele sud-asiatice.
În schimb, structura genetică indică o relație cu o ramură profund divergentă a oamenilor moderni, numită de cercetători Basal Asian Xingyi lineage, o populație care s-ar fi separat de celelalte grupuri umane în urmă cu cel puțin 40.000 de ani.
Această „linie fantomă” este definită ca o populație umană nedocumentată arheologic, dar care poate fi dedusă statistic din urmele genetice prezente în genomurile moderne.
În cazul tibetanilor, o componentă misterioasă a fost identificată anterior, însă fără sursă cunoscută. Xingyi_EN ar putea fi o verigă lipsă în această ecuație genetică.
Linia genetică a acestei populații a rămas izolată timp de mii de ani
Timp de milenii, linia genetică a acestei populații a rămas izolată, fără amestec cu alte grupuri. Ulterior, indivizi din această ramură s-au încrucișat cu populații est-asiatice, iar populația mixtă rezultată ar fi contribuit la patrimoniul genetic al unora dintre tibetanii de azi.
Cercetătoarea Qiaomei Fu, coautoare a studiului și membră a Institutului de Paleontologie Vertebrată și Paleoantropologie din Beijing, avertizează că aceste rezultate trebuie interpretate cu prudență.
Deși indiciile sunt convingătoare, concluziile se bazează pe un singur individ. Sunt necesare, ce-i drept, cercetări suplimentare și descoperirea altor schelete similare pentru a confirma legătura dintre această linie fantomă și populațiile tibetane actuale.