29 mai 2025 | 18:09

Amorul interzis dintre un ofițer nazist și o prizonieră evreică de la Auschwitz. Cum i-a salvat sora de la moarte: ”Sub influența ei am devenit o altă persoană!”

Special
Share
Amorul interzis dintre un ofițer nazist și o prizonieră evreică de la Auschwitz. Cum i-a salvat sora de la moarte: ”Sub influența ei am devenit o altă persoană!”
Franz Wunsch și Helena Citronova. Captură colaj Youtube

În contextul brutal și lipsit de orice umbră de umanitate al celui de-Al Doilea Război Mondial, ideea unei povești de dragoste între o evreică și un ofițer nazist părea un scenariu imposibil. Cu atât mai mult cu cât o asemenea legătură s-a înfiripat într-unul dintre cele mai groaznice locuri create de om: lagărul de concentrare Auschwitz, cunoscut drept „fabrica morții”. Totuși, chiar în mijlocul acestui coșmar, unde supraviețuirea era singurul gând al celor încarcerați, a prins viață o poveste care sfidează logica războiului și a urii.

O iubire imposibilă în cel mai cumplit loc al secolului XX

Helena Citronova, o tânără evreică originară din Slovenia, a fost deportată la Auschwitz în timpul războiului și repartizată în așa-numita zonă „Canada” a lagărului.

Aici, prizonierii aveau sarcina de a sorta obiectele personale ale celor deja exterminați, bunuri care urmau să fie trimise în Germania, în special la Berlin.

Munca era una teribilă din punct de vedere psihologic, dar oferea mici avantaje, cum ar fi accesul mai ușor la haine sau alimente. În 1942, viața Helenei avea să se schimbe radical. În mod neașteptat, tânăra a atras atenția unui gardian SS, Franz Wunsch.

Totul a început după ce Helena a fost chemată să cânte la o petrecere organizată de ziua acestuia, un eveniment rar și bizar în atmosfera lagărului. Deși în acea zi primise vestea condamnării la moarte, Helena a cântat cu o seninătate sfâșietoare, impresionându-l profund pe Wunsch.

Vezi și: Ororile Holocaustului românesc. Povestea incredibilă a lui Leonard Zăicescu, ultimul supraviețuitor al Pogromului de la Iași, care a trăit 98 de ani

De la teamă și dispreț la o dragoste care a sfidat moartea

După acea întâlnire, Wunsch a început să-i trimită Helenei bilețele și mici daruri – un gest greu de interpretat în acel context. Pentru tânără, aceste apropieri au fost inițial un motiv de groază.

Ideea unei relații cu un ofițer nazist, parte a unui sistem care extermina sistematic poporul ei, era nu doar ofensatoare, ci și înfricoșătoare. Helena mărturisea că, la început, ura orice interacțiune cu Franz și că, în mintea ei, prefera să moară decât să se culce cu el.

Cu toate acestea, încetul cu încetul, zidul de ură și teamă a început să se crape. Wunsch i-a oferit nu doar scrisori de dragoste și hrană, dar și protecție.

Relația lor a început să se contureze, iar Helena, în mod neașteptat, a ajuns să-l iubească sincer pe omul care făcea parte din structura de teroare a lagărului.

„El a făcut ceva extraordinar. Au fost momente în care uitam că eu sunt evreică și el nu este și m-am îndrăgostit cu adevărat de el”, avea să mărturisească ea mai târziu.

Într-un loc în care orice formă de umanitate părea stinsă, dragostea lor s-a dovedit a fi nu doar un act de sfidare, ci și un gest profund de salvare. Franz Wunsch a făcut ceea ce puțini ar fi avut curajul: și-a pus în pericol propria viață pentru a o proteja pe Helena.

Gestul suprem: salvarea surorii din camera de gazare

Punctul culminant al relației lor a fost atins când sora mai mică a Helenei a fost arestată și adusă în lagăr împreună cu cei doi copii ai săi.

În momentul în care Helena a aflat că sora ei urma să fie trimisă în camera de gazare, a apelat disperată la Franz. Gardianul SS nu a ezitat.

A intervenit personal și a reușit să o salveze pe sora Helenei, invocând în fața superiorilor un pretext: a susținut că femeia lucra deja în zona „Canada” și că era indispensabilă pentru munca de acolo.

Acest gest, riscant din punct de vedere personal și profesional pentru Franz, a schimbat complet dinamica relației dintre el și Helena.

A fost dovada clară că nu era vorba doar de un capriciu sau de o pasiune trecătoare. Din păcate, cei doi copii ai surorii Helenei nu au putut fi salvați și au fost uciși.

Relația dintre cei doi a continuat în secret în cadrul lagărului, unde fiecare clipă putea deveni fatală. Dacă superiorii lui Franz ar fi descoperit legătura sa cu o prizonieră evreică, el risca execuția.

Chiar și așa, dragostea lor a învins frica, iar Helena și sora ei au reușit să supraviețuiască în acea „fabrică a morții” grație protecției oferite de Wunsch.

Vezi și: ”Ne bătea până când nu-și mai putea ridica brațul”. Maria Mandl, ”Bestia” care a torturat 500.000 de femei la Auschwitz

După război, confruntarea cu trecutul și mărturia salvatoare

Războiul s-a încheiat, iar supraviețuitorii au fost eliberați din lagăre. Helena și sora ei s-au reîntors la viață, purtând în suflet atât amintirea groazei din Auschwitz, cât și povestea complicată și controversată a unei iubiri născute în cel mai sumbru context.

Ani mai târziu, Franz Wunsch a fost acuzat de crime de război, fiind judecat la Viena în 1972. Multe dintre victimele care îl cunoșteau au oferit mărturii despre cruzimea lui, vorbind despre bătăile și abuzurile pe care le comisese asupra prizonierilor.

Era descris drept un om brutal, un antisemit convins, care participa frecvent la gazările deținuților. Cu toate acestea, în ciuda acuzațiilor grave, Helena a decis să depună mărturie în favoarea lui.

A confirmat faptul că Wunsch a fost un gardian violent și implicat în atrocități, dar a susținut și că ea și sora ei i-au supraviețuit lagărului datorită lui.

Era o mărturie dificilă, care îi confirma atât umanitatea, cât și complicitatea la sistemul criminal nazist. În ciuda acestei duble perspective, instanța l-a achitat pe Wunsch. Franz avea să declare în timpul procesului că relația cu Helena l-a schimbat profund.

„Atracția aceasta mi-a schimbat comportamentul brutal. M-am îndrăgostit de Helena și asta m-a schimbat complet. Sub influența ei, am devenit o altă persoană”, a spus el.

Destine separate, legate pentru totdeauna

Helena Citronova a murit în 2005, iar Franz Wunsch a încetat din viață patru ani mai târziu, în 2009. Destinele lor s-au despărțit definitiv după război, însă povestea lor a rămas vie prin documentare și mărturii istorice.

Este una dintre puținele dovezi că, chiar și în cele mai întunecate colțuri ale istoriei, umanitatea nu poate fi complet eradicată.

Relația dintre un gardian nazist și o prizonieră evreică nu poate fi judecată ușor. Ea ridică întrebări etice și istorice profunde, despre supraviețuire, manipulare, compasiune și iubire.

A fost Helena o victimă a contextului sau o femeie care a învățat să iubească în ciuda a tot? A fost Franz un torționar care s-a umanizat temporar sau un om bântuit de contradicții interioare? Aceste întrebări rămân deschise.

Cert este că, într-un timp al urii și al morții, între doi oameni despărțiți de ideologii și destine, s-a aprins o flacără imposibilă – una care avea să ardă vie până la sfârșitul vieții lor.

Vezi și: Și-a acoperit ochii cu palmele, ca să nu vadă cum naziștii o injectau letal direct în inimă. Povestea Czesławei Kwoka, creștina de 14 ani ucisă la Auschwitz