Fabrica din România din care fug toți românii. Salariile nu sunt mici, dar patronii au fost nevoiți să apeleze la străini

Într-un context economic tot mai provocator, multe fabrici din România se confruntă cu o criză acută de forță de muncă locală, deși salariile oferite nu sunt considerate mici pentru piața locală. Un exemplu notabil este fabrica Barleta din Bacău, un producător de pungi, saci și sacoșe din hârtie, care a ajuns să importe muncitori din India pentru a susține ritmul de creștere al producției.

Aceasta nu este o situație izolată. Deși România are o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, tot mai multe companii din sectoarele producției, construcțiilor și serviciilor sunt nevoite să angajeze muncitori străini, în special din Asia, din cauza reticenței tinerilor români de a lucra în anumite domenii percepute drept dificile sau neatractive.

Barleta, între expansiune și criza de personal

Fabrica Barleta și-a crescut capacitatea de producție cu 15% grație unor investiții consistente în utilaje moderne, destinate producției de ambalaje pentru lanțuri de supermarketuri și industrii diverse precum morăritul, panificația, farmaceutica și fast-food-ul. În teorie, creșterea ar fi trebuit să aducă și mai multe locuri de muncă disponibile pentru români, însă în practică, lucrurile au stat exact invers.

Florin Adrian Dimofte, managerul pe strategii și dezvoltare al companiei, a explicat că tinerii români nu mai sunt atrași de munca în producție, iar cei care aleg să se angajeze în astfel de joburi nu sunt stabili pe termen lung. În aceste condiții, Barleta a decis să facă un pas important: va aduce muncitori din India, urmând să înceapă cu un prim grup de 7-8 angajați. Aceștia vor fi instruiți pentru a lucra pe liniile de producție, iar soluția ar putea deveni permanentă dacă se dovedește eficientă.

Această strategie vine într-un moment critic: lipsa forței de muncă locale riscă să încetinească dezvoltarea companiei, în ciuda cererii în creștere pentru produsele sale. Barleta investește în echipamente performante, inclusiv în utilaje pentru realizarea sacilor cu mâner și a pungilor speciale pentru rotiserii, dar fără personal calificat, investițiile riscă să nu-și atingă potențialul maxim.

Un fenomen tot mai extins în România

Decizia celor de la Barleta reflectă o tendință generală pe piața muncii din România. Din ce în ce mai multe firme aleg să aducă lucrători din Asia, în special din India, Nepal, Vietnam sau Sri Lanka, pentru a acoperi golurile tot mai evidente din sectoarele industriale.

Se estimează că în prezent peste 100.000 de muncitori asiatici sunt activi în România, lucrând în domenii diverse precum construcțiile, gastronomia, transporturile, producția industrială și chiar serviciile personale. Acești muncitori sunt apreciați nu doar pentru seriozitatea lor, ci și pentru disponibilitatea de a accepta joburi pe care românii le refuză, în ciuda unor pachete salariale competitive pentru standardele locale.

Problema nu constă neapărat în salarii, ci în percepția asupra muncii în anumite domenii. Mulți tineri români preferă să plece la muncă în străinătate sau să se orienteze către joburi în domeniul IT, marketing sau servicii, lăsând zonele de producție, logistică sau agricultură fără personal. Această schimbare de mentalitate s-a accelerat în ultimii ani, pe fondul migrației masive și al schimbării aspirațiilor profesionale în rândul noii generații.

Provocări și perspective pentru viitor

Pentru companii precum Barleta, soluția angajării de muncitori străini este una practică, dar nu lipsită de provocări. Integrarea culturală, barierele lingvistice, necesitatea de formare și adaptarea la legislația muncii din România sunt doar câteva dintre obstacolele care trebuie depășite.

Totuși, pe termen lung, tendința pare să fie clară: din ce în ce mai multe firme românești vor apela la angajați din afara Europei pentru a-și susține creșterea. Pe măsură ce populația activă din România scade, iar rata de migrație a tinerilor se menține ridicată, deficitul de forță de muncă va deveni tot mai acut.

În acest context, autoritățile ar putea fi nevoite să ajusteze politicile de imigrație și integrare a muncitorilor străini pentru a răspunde nevoilor reale ale economiei. În același timp, va fi esențial ca firmele să investească în condiții de lucru mai atractive și în programe de motivare pentru a atrage și menține angajații, fie că vorbim de români sau de străini.

Barleta din Bacău nu este doar o poveste locală, ci un exemplu al transformărilor prin care trece întreaga piață muncii din România. În spatele sacilor și pungilor din hârtie pe care le folosim zilnic stau provocări complexe legate de resursele umane, de sustenabilitatea modelelor de business și de adaptarea la realitățile sociale și economice ale prezentului.