Revoluție în tratarea cancerului: celulele imune modificate ar putea fi create direct în corp

Ingineria celulară care a schimbat regulile oncologiei, terapia CAR-T, se pregătește de o transformare radicală: în loc să fie produsă în laboratoare costisitoare, ar putea fi realizată direct în organismul pacientului. Această inovație nu doar că promite să reducă semnificativ costurile și timpii de așteptare, dar ar putea aduce tratamentul la îndemâna unui număr mult mai mare de bolnavi.

Terapia cu celule CAR-T (chimeric antigen receptor T-cell) reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri în lupta împotriva cancerului. A început ca un proiect marginal, privit cu scepticism în anii ’90, când cercetători precum Bruce Levine și Carl June erau repartizați în ultimele sesiuni ale congreselor medicale. Astăzi, însă, această tehnologie este o armă redutabilă împotriva cancerelor de sânge precum leucemia sau limfomul, cu potențial de extindere către tumori solide și boli autoimune.

În forma sa actuală, terapia presupune extragerea limfocitelor T din sângele pacientului, modificarea lor genetică în laborator pentru a ataca celulele canceroase, multiplicarea lor, criogenarea și reintroducerea în organism. Tot acest proces durează săptămâni, costă sute de mii de dolari și este disponibil doar în aproximativ 200 de centre medicale din SUA.

Problema este clară: prea scump, prea lent, prea limitat. În unele cazuri, pacienții nici nu mai ajung să beneficieze de tratament. „Mai mult de jumătate dintre pacienții de pe lista noastră de așteptare au murit înainte de a primi o doză de CAR-T”, a declarat Joseph McGuirk, specialist în terapii celulare de la University of Kansas Medical Center.

Soluția: ingineria direct în organism

Aici intervine ideea revoluționară de a modifica celulele T direct în corp, printr-o abordare in vivo. Companiile de biotehnologie propun administrarea unui tratament care livrează gena receptorului CAR direct în sânge. Astfel, celulele pacientului devin „ucigași de cancer” fără a mai fi nevoie de extracție sau procesare externă.

Printre pionierii acestui nou val se află Capstan Therapeutics (fondată de Levine, June și Drew Weissman, laureat Nobel pentru vaccinurile ARNm) și Azalea Therapeutics, co-fondată de Jennifer Doudna, inventatoarea CRISPR. Deja, giganți farmaceutici precum AstraZeneca investesc miliarde în startup-uri care dezvoltă terapii in vivo, iar primele teste pe oameni au început.

Principiul e simplu, dar provocarea tehnică e uriașă: tratamentul trebuie să modifice numai celulele T și să evite alte tipuri celulare. Soluțiile variază de la vectori lentivirali modificați (cum ar fi cei de la Interius BioTherapeutics) la vectori care vizează mai multe receptori specifici ai celulelor T (precum cei ai Umoja Biopharma), pentru o eficiență sporită și o imitare mai fidelă a răspunsului imun natural.

Dacă aceste soluții se dovedesc viabile, terapia CAR-T ar putea deveni mult mai accesibilă. O doză de terapie in vivo ar putea costa o fracțiune din cele 500.000 de dolari cât costă în prezent o terapie standard.

Riscuri, limitări și alternative mai sigure

Deși promițătoare, această nouă generație de terapii nu este lipsită de riscuri. Folosirea vectorilor virali în interiorul organismului ridică problema integrării necontrolate a genei CAR în genomul celulelor. Dacă gena se inserează într-un loc greșit, poate declanșa formarea unor cancere secundare — o îngrijorare reală și la terapiile ex vivo, unde cel puțin celulele pot fi verificate înainte de administrare.

Pentru a reduce acest risc, unele companii, printre care și Capstan, se îndreaptă spre nanoparticule care transportă ARN în locul ADN-ului. ARN-ul nu se integrează în genom, ci produce temporar proteina CAR, fiind o soluție mai sigură. Terapia ar trebui repetată periodic, dar dacă apare o reacție adversă, poate fi oprită imediat, iar efectele dispar în câteva zile.

Un alt avantaj major este eliminarea chimioterapiei premergătoare. În abordarea ex vivo, pacienții primesc chimioterapie pentru a „face loc” celulelor CAR-T modificate. Însă această etapă aduce efecte secundare grave și exclude pacienții prea slăbiți pentru a o suporta. În terapia in vivo, celulele T sunt deja în organism și pot fi modificate fără a fi distruse în prealabil.

Există și speranța că răspunsul inflamator cunoscut sub numele de sindrom de eliberare de citokine va fi mai blând, datorită faptului că celulele T sunt activate în prezența altor celule imune, care pot modula reacția.

Ce urmează: un nou standard în oncologie?

Deși testele clinice se află abia la început, entuziasmul comunității științifice este greu de ignorat. Dacă terapiile in vivo se dovedesc sigure și eficiente, ele pot redefini complet tratamentele oncologice, transformând o tehnologie exclusivistă într-una disponibilă pe scară largă.

Terapia CAR-T a fost deja o revoluție. Posibilitatea de a o produce în interiorul corpului ar putea însemna nu doar o victorie împotriva cancerului, ci și o democratizare reală a accesului la inovație medicală. Ai putea trăi momentul în care cancerul este combătut cu un simplu flacon de tratament — fără spitale specializate, fără timpi de așteptare, fără costuri imposibile. Ești pregătit pentru viitor?