Țara care împrumută bani lumii întregi: nu e nici SUA, nici China, iar mii de români locuiesc acolo
Japonia, care timp de mai bine de trei decenii a dominat clasamentul țărilor creditoare datorită excedentului său de cont curent și investițiilor masive în străinătate, a fost detronată de Germania. Conform datelor publicate de Ministerul de Finanțe al Japoniei la finalul anului 2024, activele externe nete ale țării au atins un nivel record de 3,7 trilioane de dolari, dar acestea nu au fost suficiente pentru a depăși Germania, care a înregistrat creanțe nete externe de 3,9 trilioane de dolari.
China se situează pe locul al treilea în această ierarhie, cu active nete estimate la aproximativ 3,5 trilioane de dolari. Această schimbare istorică vine în contextul unor transformări ample pe piețele financiare globale, dar și al fluctuațiilor valutare semnificative.
Factorii care au favorizat ascensiunea Germaniei
Germania a reușit să își clădească o poziție solidă datorită surplusului consistent de cont curent, care a totalizat 248,7 miliarde de euro în 2024. Acest excedent a fost alimentat de performanța puternică a exporturilor sale, mai ales în sectoarele industriale de vârf precum automobilele și utilajele, zone care rămân competitive pe piețele globale.
Valorizarea indicelui euro-yen, cu o creștere de aproximativ 5%, a jucat, de asemenea, un rol crucial. Aceasta a amplificat valoarea activelor externe denominate în euro, permițând Germaniei să înregistreze un avantaj semnificativ asupra Japoniei, în ciuda creșterii istorice a activelor japoneze. Practic, avantajul competitiv al Germaniei s-a transpus într-un capital economic la nivel global.
De asemenea, structura economiei germane, axată pe investiții strategice și pe un consum intern relativ echilibrat, a oferit stabilitate financiară și a permis direcționarea unei părți substanțiale a câștigurilor către plasamente externe.
Poziția Japoniei și schimbările din strategia sa investițională
Japonezii au deținut supremația globală încă din 1991, dar această pierdere de poziție reprezintă mai mult o schimbare în dinamica economică globală, decât o diminuare a rolului Japoniei în economie. Ministrul de Finanțe al Japoniei, Katsunobu Kato, a subliniat că, deși clasamentul nu mai favorizează țara, activele externe ale Japoniei continuă să crească. Această creștere este susținută de investițiile puternice în sectoare-cheie, precum domeniul financiar, asigurările sau comerțul cu amănuntul.
Cu toate acestea, structura investițională a Japoniei devine tot mai complexă. Creșterea investițiilor directe în companii internaționale, în special în SUA și Marea Britanie, reflectă o tendință spre investiții mai greu de repatriat când apar turbulențe economice. Spre deosebire de valorile mobiliare, care oferă flexibilitate și lichiditate, participațiile deținute în companii devin active fixe de lungă durată, ceea ce poate reprezenta atât un avantaj strategic, cât și un impediment în situații de criză.
Un alt factor de influență este deprecierea yenului, care deși stimulează exporturile, complică echilibrul dintre activele și pasivele externe. Totuși, acest context ar putea fi gestionat prin repoziționări ale capitalului și adaptări ale politicilor economice.
Impactul asupra economiei globale
Această schimbare a clasamentului țărilor creditoare vine într-un moment în care economia mondială evoluează spre un model multipolar. Peisajul financiar este influențat de încetinirea din China, redresarea lentă a economiei europene și politicile economice imprevizibile ale Statelor Unite. Schimbarea poziției Japoniei ar putea afecta fluxurile de capital în regiune și ar putea determina investitorii să regândească strategii pe termen lung.
Pentru Germania, acest statut nou de lider creditor vine cu responsabilități și provocări. Rolul său în sistemul economic european îi permite să își extindă influența, mai ales în relația cu partenerii din zona euro, dar devine și un subiect de interes pentru discuțiile despre dezechilibrele economice globale.
În acest context, rămâne de văzut cum se vor adapta celelalte economii majore la noua dinamică și cum vor influența deciziile politice și economice fluxurile investiționale viitoare.