Arborele exotic devenit o mină de aur pentru români. Înainte nu creștea în România, dar acum un kilogram se vinde cu 16 lei

Agricultura românească se confruntă în 2025 cu un val de provocări fără precedent, generate în principal de schimbările climatice. Înghețurile târzii, brumele neobișnuite din februarie și martie și variațiile extreme de temperatură au făcut ravagii în livezile tradiționale de cais și piersic. În multe regiuni, aceste culturi au fost aproape complet compromise, provocând pierderi economice uriașe pentru fermieri. În acest peisaj dezastruos, un proiect experimental din sudul țării oferă, însă, un strop de speranță.

Curmalul, campionul surpriză al anului agricol 2025

La Stațiunea de Cercetare Dăbuleni, cunoscută mai ales pentru solurile nisipoase și studiile dedicate zonelor aride, cercetătorii au testat în ultimii ani aclimatizarea unor arbori exotici. Printre speciile încercate se numără curmalul, fisticul și kaki-ul, plante considerate până recent nepotrivite pentru climatul românesc. Rezultatele au fost surprinzătoare: nu doar că aceste specii au supraviețuit, dar s-au adaptat excelent și au început să producă recolte consistente.

Vedeta actuală este curmalul, o specie originară din regiunile calde ale Asiei, aclimatizată cu succes în Oltenia. Potrivit Aureliei Diaconu, directorul stațiunii Dăbuleni, producția a fost atât de bună încât un singur pom a oferit chiar și 20 de kilograme de fructe pe sezon. Cum prețul pieței a ajuns la aproximativ 16 lei/kg, un simplu curmal poate genera un venit de peste 300 de lei pe an — o performanță impresionantă, mai ales în contextul în care multe livezi clasice nu au mai avut producție deloc.

Fructele sunt foarte apreciate de consumatori, fiind considerate produse premium, sănătoase și pline de nutrienți. Supermarketurile și piețele din marile orașe au început deja să ceară constant loturi de curmale românești, deschizând astfel un canal profitabil pentru fermierii care vor să intre pe această nișă.

Oportunități reale pentru fermieri mici și mijlocii

Pe lângă profitul rapid, arborii exotici aclimatizați în România oferă o perspectivă strategică pe termen lung. Schimbările climatice sunt o realitate cu care agricultura românească trebuie să învețe să conviețuiască, iar cultivarea unor specii mai rezistente la secetă și la fluctuații de temperatură ar putea deveni un colac de salvare.

Pentru micii fermieri, investiția într-o plantație de curmali sau kaki este considerată viabilă și inteligentă. Pomii intră pe rod relativ repede și au o durată lungă de viață, ceea ce înseamnă venituri constante, an de an. În plus, aceste culturi pot diversifica sursele de câștig ale gospodăriilor agricole, reducând dependența de speciile tradiționale afectate tot mai des de extremele climatice.

Nu trebuie neglijat nici potențialul de export: piețele europene sunt deschise produselor exotice provenite din agricultură sustenabilă, iar România ar putea câștiga teren în acest segment, mai ales dacă trendul de aclimatizare continuă să dea roade.

Adaptarea, cheia supraviețuirii în agricultură

Proiectul de la Dăbuleni este un exemplu de bună practică: cercetare aplicată, testare pe teren, identificarea speciilor potrivite și sprijinirea fermierilor cu recomandări concrete. Într-o perioadă marcată de pierderi masive în livezile clasice, experimentul cu curmali, kaki și fistic demonstrează că adaptarea este esențială pentru supraviețuirea agriculturii românești.

Viitorul agriculturii nu poate sta doar în conservarea vechilor metode, ci trebuie să includă diversificare, inovație și curajul de a încerca lucruri noi. Cei care investesc astăzi în specii exotice aclimatizate ar putea deveni liderii pieței agricole de mâine.