Ce este „ochiul martor” – Pupilele pot trăda cât de precis ne amintim un eveniment, de fapt
Un nou studiu sugerează că dilatarea pupilelor poate indica nu doar dacă ne amintim un lucru, ci și cât de exactă este acea amintire.
Mulți dintre noi am avut conflicte cu prietenii sau familia legate de amintiri contradictorii, „Ai zis că vii la ora 6”, „Nu, sigur am spus 7”, spre exemplu. Astfel de neînțelegeri se pot datora așa-numitelor „amintiri false”, un fenomen des întâlnit.
Însă cercetători de la Universitatea Tehnologică și Economică din Budapesta cred că au găsit un mod de a evalua obiectiv cât de precisă este o amintire: analizând ochii, scrie The Daily Mail.
Ce a implicat, concret, studiul oamenilor de știință despre dilatarea pupilelor
Studiul lor, publicat în Journal of Experimental Psychology: Learning, Memory and Cognition, se bazează pe un efect cunoscut încă din anii 1970, dilatarea pupilei în momentul recunoașterii unui stimul cunoscut. Acest efect, numit „pupil old/new effect”, arată că pupila se mărește ușor atunci când o persoană recunoaște ceva ce a mai văzut.
În noul experiment, cercetătorii au vrut să afle dacă pupila poate indica nu doar recunoașterea, ci și gradul de acuratețe al unei amintiri.
Pentru asta, 28 de participanți din Ungaria au fost puși să învețe o listă de 80 de cuvinte rare, afișate pe un ecran circular, fiecare într-o anumită poziție.
Ulterior, li s-a prezentat un amestec de cuvinte vechi și noi, iar participanții au fost rugați să spună ce recunosc și să indice poziția originală a cuvântului pe ecran. Pe tot parcursul testului, dilatarea pupilei a fost monitorizată cu ajutorul unor echipamente specializate.
Ce s-a descoperit în urma studiilor?
Rezultatele au fost clare: pupilele s-au dilatat mai mult atunci când participanții recunoșteau corect un cuvânt. Mai mult decât atât, dilatarea era și mai accentuată atunci când își aminteau cu exactitate poziția acelui cuvânt, semn că ochii trădează nu doar recunoașterea, ci și claritatea detaliilor.
Cercetătorul Ádám Albi a explicat că acest comportament al pupilei este probabil legat de activarea unei regiuni cerebrale numită sistemul locus coeruleus–noradrenergic, care este implicat în procesele de atenție și reacționează la informații relevante prin dilatarea pupilei.
Descoperirea cu pricina ar putea avea aplicații practice importante, inclusiv în evaluările clinice ale memoriei sau în cadrul audierilor judiciare.
Măsurarea dilatării pupilei ar putea oferi o metodă obiectivă de a evalua sinceritatea sau acuratețea unei amintiri, fără a depinde doar de declarațiile subiective ale unei persoane.