„Războiul galaxiilor”, observat pentru prima dată: o galaxie atacă alta cu radiații și o împiedică să mai formeze stele

Astronomii au asistat, pentru prima dată, la un fenomen spectaculos supranumit „Războiul galaxiilor”: o galaxie ataca efectiv o alta cu radiații intense, afectând capacitatea acesteia de a mai forma stele. Descoperirea, publicată în revista Nature, oferă o privire fără precedent asupra modului în care galaxiile interacționează violent în cosmosul timpuriu.

O galaxie agresivă și un quasar devastator

Cercetătorii de la Institutul de Astrofizică din Paris și de la Laboratorul Francez-Chilian pentru Astronomie au identificat, cu ajutorul telescoapelor VLT și ALMA din Chile, o pereche de galaxii aflate într-o apropiere periculoasă. Una dintre ele, care conține un quasar extrem de activ, emite radiații ultraviolete de aproximativ o mie de ori mai puternice decât cele ale Căii Lactee.

Această radiație lovește cealaltă galaxie, dispersând norii de gaz și împiedicând formarea de noi stele. Potrivit cercetătorului Pasquier Noterdaeme, este prima dată când acest tip de interacțiune a fost observat direct. Până acum, efectele radiației unui quasar asupra unei galaxii apropiate erau doar teoretizate.

Quasarul din centrul galaxiei agresive este alimentat de o gaură neagră supermasivă, care atrage materie și o încălzește până la milioane de grade, declanșând jeturi puternice de energie. Aceste jeturi au fost surprinse distrugând norii de hidrogen din galaxia vecină, slăbind capacitatea acesteia de a genera stele noi.

În mod obișnuit, stelele se formează când norii de gaz și praf ating o masă critică și colapsează sub propria greutate. Încărcarea energetică provocată de quasar a dispersat aceste regiuni de formare stelară, făcându-le ineficiente.

O imagine realizată cu Array-ul ALMA (Atacama Large Millimeter/submillimeter Array) arată distribuția gazului molecular în cele două galaxii implicate în acest „război galactic”.
(Imagine: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO) / S. Balashev și P. Noterdaeme et al)

Un duel cosmic surprins după 11 miliarde de ani

Sergei Balashev, coautor al studiului și cercetător la Institutul Ioffe din Rusia, a explicat că galaxia victimă continuă să alimenteze quasarul cu material, intensificând astfel atacul. Totuși, deoarece quasarii pot să „înceteze” temporar activitatea, este posibil ca norii moleculari să se reformeze, reluând procesul de formare a stelelor.

Inițial, astronomii au descoperit acest fenomen căutând quasari cu caracteristici neobișnuite într-un volum mare de date spectroscopice. Imaginile de rezoluție scăzută sugerau o galaxie, dar instrumentele ALMA au arătat două galaxii distincte, separate de mii de ani lumină.

Lumina acestor galaxii provine dintr-o epocă foarte veche a universului, acum circa 11 miliarde de ani. Nu se știe dacă galaxiile au fuzionat între timp, dar observațiile actuale oferă un instantaneu prețios despre modul în care galaxiile se ciocneau și evoluau în acea perioadă.

Dong-Woo Kim, astrofizician la Centrul Harvard-Smithsonian care nu a participat la studiu, a subliniat importanța acestor observații pentru încălcarea unor mituri legate de evoluția galaxiilor. Inevitabil, galaxia noastră, Calea Lactee, se va ciocni cu Andromeda în câteva miliarde de ani, dar nu se știe dacă va avea loc un asemenea „război al galaxiilor”.

Această descoperire rămâne un moment de referință pentru înțelegerea modului în care energia unui singur quasar poate influența radical soarta unei galaxii întregi.