Țara din Europa care redeschide dosarul nuclear: După 40 de ani, energia atomică revine în prim-plan
Într-un moment în care Europa se confruntă cu provocări energetice fără precedent, Danemarca, una dintre cele mai verzi țări de pe continent, ia în calcul un pas surprinzător: renunțarea la interdicția privind energia nucleară, valabilă de patru decenii. Această schimbare de perspectivă vine pe fondul dorinței de a evita penele majore de curent, precum cele care au afectat recent Spania și Portugalia, și de a completa mixul energetic bazat în principal pe energie regenerabilă, care nu este întotdeauna fiabilă.
Guvernul de centru de la Copenhaga a anunțat că va lansa o analiză amplă, cu o durată de aproximativ un an, pentru a evalua avantajele și riscurile unei posibile reveniri la energia nucleară. Deși Danemarca se mândrește cu unele dintre cele mai extinse parcuri eoliene offshore din lume, oficialii recunosc că dependența exclusivă de sursele regenerabile poate deveni problematică în lipsa unor alternative stabile.
Noua speranță: reactoarele modulare mici
Unul dintre elementele centrale în această dezbatere este apariția reactoarelor modulare mici (SMR) — o tehnologie care promite să revoluționeze sectorul nuclear. Aceste reactoare pot fi construite în fabrici, transportate la locul de amplasare și instalate în timp record, spre deosebire de centralele nucleare tradiționale, care necesită ani buni și bugete colosale.
Ministrul danez pentru Climă, Energie și Utilități, Lars Aagaard, a declarat că Danemarca nu va lua o decizie pripită, dar recunoaște că noile tehnologii nucleare „merită să fie analizate serios”. El a subliniat că „nu este suficient că acestea au potențial. De asemenea, trebuie să știm ce înseamnă pentru societatea daneză”, sugerând că vor fi luate în considerare inclusiv implicațiile sociale, economice și de mediu.
Sprijinul pentru această abordare vine și din partea opoziției de dreapta, dar și din partea unor foști lideri importanți ai țării. Anders Fogh Rasmussen, fost prim-ministru și fost secretar general al NATO, a catalogat interdicția ca fiind „ridicolă” și a declarat că este timpul ca Danemarca să îmbrățișeze energia nucleară ca soluție viabilă în contextul actual.
Deși Danemarca a fost până acum un model de tranziție ecologică bazată pe surse regenerabile, realitatea ultimilor ani a forțat o reevaluare pragmatică. În lipsa vântului sau a soarelui, rețeaua daneză se bazează pe cărbune, gaz și importuri din Norvegia și Suedia — țări care încă dispun de energie nucleară și hidrocentrale. Așadar, chiar și o țară profund angajată în tranziția verde recunoaște limitele sistemului actual.
Una dintre marile controverse din jurul revenirii la energia nucleară este legată de locul în care ar putea fi construite noile reactoare și, mai ales, unde ar fi depozitate deșeurile nucleare. Într-o societate obișnuită cu standarde înalte de mediu, acceptabilitatea socială a acestor instalații ar putea fi un obstacol major.
În același timp, experiențele altor state europene nu sunt încurajatoare din punct de vedere economic. Proiecte de anvergură din Franța, Marea Britanie sau Finlanda au fost marcate de întârzieri masive și depășiri bugetare. Un exemplu relevant este centrala Olkiluoto 3 din Finlanda, finalizată în 2023 cu un cost de patru ori mai mare decât cel estimat și cu o întârziere de 14 ani.
Europa redescoperă energia nucleară sub presiunea crizelor
Danemarca nu este singura țară care reevaluează energia nucleară. În Suedia, guvernul de dreapta încearcă să revigoreze acest sector, după ani de dezbateri aprinse și închideri de reactoare. La nivel global, tot mai multe state reconsideră energia atomică ca o piesă esențială în puzzle-ul tranziției energetice — în special pentru a oferi stabilitate unui sistem tot mai dependent de surse intermitente.
Ridicarea interdicției din Danemarca ar fi o mișcare simbolică puternică: o țară considerată pionier al sustenabilității care recunoaște că viitorul energetic nu se poate baza doar pe regenerabile. Cu ochii pe siguranță, fiabilitate și reducerea emisiilor, energia nucleară se profilează din nou ca o soluție serioasă într-o lume tot mai instabilă.
Ce urmează? O dezbatere națională aprinsă, posibile referendumuri, poate chiar proteste. Dar și o oportunitate: aceea de a regândi mixul energetic global dintr-o perspectivă echilibrată, fără tabuuri ideologice. Iar Danemarca ar putea fi din nou în fruntea schimbării — chiar dacă, de data aceasta, în sensul opus față de acum 40 de ani.