Magazinele de cartier, mai profitabile decât ale giganților. Cum este posibil și unde apare reversul medaliei

Într-un peisaj dominat de retaileri internaționali cu bugete uriașe, rețele logistice extinse și mii de angajați, micile magazine de cartier reușesc, paradoxal, să obțină o rentabilitate superioară. Studiile recente din România arată că afacerile locale, cu rulaje anuale sub 10 milioane de lei, au marje comerciale și rate ale rentabilității mai mari decât companiile multinaționale din comerțul alimentar. Totuși, acest avantaj vine cu limitări importante, mai ales în ceea ce privește scalabilitatea și productivitatea.

De ce sunt magazinele mici mai profitabile

Conform unei analize realizate de Academia de Studii Economice la solicitarea Penny, micii comercianți – adică magazinele alimentare cu cifre de afaceri sub 9,9 milioane de lei – au obținut în 2023 o rentabilitate medie a exploatării de 5,8%, depășind cu mult media sectorului, de 4%, și chiar performanțele unor mari lanțuri care operează cu cifre de afaceri de peste 100 milioane de lei (unde rentabilitatea medie a fost de doar 3,5%).

Acest lucru este posibil deoarece magazinele mici operează cu marje comerciale mai mari, de 24,3% în medie, față de 17,2% în cazul companiilor mari. Spre deosebire de retailerii internaționali care oferă deseori prețuri tăiate, promoții agresive și produse sub brand propriu pentru a menține volumul vânzărilor ridicat, magazinele de cartier practică adaosuri mai consistente, adaptându-se flexibil cererii locale.

De asemenea, aceste afaceri mici beneficiază de un contact direct cu clientul și costuri operaționale mai reduse, în special în zonele rurale sau semiurbane. În multe cazuri, proprietarul lucrează direct în magazin, eliminând astfel o parte din costurile cu personalul sau managementul intermediar.

Reversul medaliei: productivitate scăzută și limite de dezvoltare

Totuși, succesul aparent al magazinelor mici vine cu un preț: productivitatea angajaților este mult mai scăzută decât în cazul marilor retaileri. Potrivit datelor ASE, un angajat într-un magazin mic generează lunar o cifră de afaceri de aproximativ 29.000 de lei, în timp ce la un retailer mare media este de circa 100.000 de lei per angajat.

Această diferență se reflectă și în salarii: în 2023, un angajat într-un lanț internațional câștiga în medie 6.900 de lei, față de doar 3.500 de lei într-un magazin mic. Astfel, deși micii comercianți reușesc să fie profitabili la scară mică, capacitatea lor de extindere este limitată de lipsa de investiții, productivitatea slabă și dificultatea atragerii și păstrării forței de muncă calificate.

În plus, presiunea concurențială se accentuează. Marile lanțuri continuă să investească masiv în digitalizare, livrare la domiciliu, extinderea rețelelor de magazine de proximitate (ex: Lidl Express sau Mega Image Shop&Go), iar magazinele mici trebuie să se adapteze rapid pentru a rămâne relevante.

Performanța marilor jucători: între eficiență și restructurare

Chiar dacă rentabilitatea exploatării este mai mică în cazul companiilor mari, performanțele financiare generale arată o imagine mai complexă. De exemplu, în 2023:

• Lidl a înregistrat un ROA de 17% și un ROE de 40,7%, dublu față de media sectorială.
• Penny a avut un ROE de 41,4% și un ROA de 17,2%, semn că investițiile lor dau rezultate.
• Carrefour (Columbus Operațional) a raportat un ROE de 43,73%.

Pe de altă parte, lanțuri precum Profi și Cora s-au confruntat cu dificultăți operaționale, raportând pierderi și un ROA negativ. Aceste companii au nevoie de restructurări urgente pentru a-și redresa performanțele financiare și pentru a-și păstra cota de piață.

Încotro se îndreaptă comerțul alimentar

Pe termen scurt, magazinele de cartier rămân o soluție profitabilă și relevantă pentru nevoile comunităților locale, mai ales în zone unde rețelele mari nu sunt prezente. Însă, pe termen lung, supraviețuirea lor va depinde de capacitatea de a inova, de a digitaliza procesele și de a construi rețele de aprovizionare eficiente.

Totodată, un parteneriat mai strâns cu producătorii locali și cooperarea între mai multe afaceri de mici dimensiuni ar putea reprezenta cheia pentru a rezista expansiunii continue a giganților.