Radiografia pieței muncii din România pentru migranți – nu mai este vorba doar de livratori și alte joburi entry-level

România nu mai este doar o escală pe harta forței de muncă internaționale, ci începe să devină o destinație de interes real pentru specialiști din afara Uniunii Europene. În ultimii ani, numărul migranților înalt calificați care aleg să studieze, să cerceteze sau să muncească aici este în creștere. Dincolo de statistici, poveștile personale dezvăluie o realitate în schimbare: România devine un teren fertil pentru cariere internaționale.

De la metode tradiționale la agricultură de precizie

Un exemplu concludent este Serginho Cakpo, un tânăr din Benin care a descoperit în România nu doar o altă cultură, ci și o altă perspectivă profesională. Deși inițial visa să devină medic, influențat de tatăl său, agronom, a ales agricultura și a ajuns doctorand la Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții din Iași.

Pentru el, tranziția de la metodele tradiționale din Africa de Vest la tehnologiile de vârf din agricultura românească a fost șocantă, dar revelatoare. A fost fascinat de utilizarea dronelor pentru tratamente fitosanitare și pentru monitorizarea solului. „Agricultura de precizie a fost o mare descoperire pentru mine”, mărturisește el.

Integrarea lui în mediul academic a fost rapidă, iar cadrele didactice îl consideră deja parte din „familia agronomilor”. Tânărul își dorește să rămână definitiv în România și să contribuie la dezvoltarea agriculturii moderne.

România devine tot mai atractivă pentru specialiști non-UE

Conform datelor Eurostat, în 2023 România a primit peste 5.000 de persoane înalt calificate din afara spațiului comunitar, dintre care aproximativ 400 s-au angajat în domenii profesionale, iar alți 4.700 au venit ca studenți sau cercetători. În acest clasament, România depășește state precum Ungaria, Spania sau Grecia – semn clar că imaginea țării se transformă în ochii celor care caută oportunități de dezvoltare personală și profesională.

În paralel, Germania rămâne principala destinație pentru migranții non-UE cu studii superioare, absorbind circa 80% dintre aceștia, dar România își face tot mai mult loc pe această hartă a talentului internațional.

De la joburi entry-level la expertiză de vârf

Dacă în trecut migrația non-UE în România era asociată mai ales cu locuri de muncă slab calificate – în construcții, livrări sau servicii – acum asistăm la o diversificare a profilurilor profesionale. Universitățile românești, în special cele tehnice și agronomice, atrag tot mai mulți tineri străini prin programele de masterat și doctorat, dar și prin deschiderea spre cercetare aplicată și colaborări internaționale.

Prezența acestor tineri nu înseamnă doar o contribuție economică, ci și una de know-how și de valori. Ei aduc cu sine perspective diferite, metode de lucru noi, iar integrarea lor contribuie la internaționalizarea și modernizarea instituțiilor.

Ce urmează pentru piața muncii din România

România are încă multe provocări de rezolvat în ceea ce privește retenția forței de muncă locale, dar fenomenul atragerii de personal înalt calificat din afara UE poate oferi o gură de oxigen pentru anumite sectoare deficitare. Agricultura, IT-ul, cercetarea și educația sunt printre domeniile care ar putea beneficia cel mai mult de această deschidere.

Important este ca sistemele de integrare – de la recunoașterea diplomelor la accesul pe piața muncii – să fie simplificate și armonizate cu cele europene. Totodată, mediul de afaceri și cel academic trebuie să colaboreze pentru a crea trasee de carieră sustenabile pentru acești tineri, astfel încât România să nu fie doar o etapă, ci o destinație finală.