Pădurile seculare din România, sursă de fascinație și curiozitate. Unde găsești copacii de sute de ani strecurați printre Carpați

România adăpostește unele dintre cele mai valoroase păduri seculare din Europa, păstrătoare ale unei biodiversități de excepție și martori tăcuți ai unei istorii forestiere care precede chiar și epoca romană. În mijlocul Carpaților, arborii ajunși la vârste de peste 400 sau chiar 500 de ani formează ecosisteme intacte, neatinse de om, iar dimensiunile lor monumentale atrag fascinația biologilor și a călătorilor deopotrivă.

Codrii de legendă ai României, ascunși în inima munților

Cea mai cunoscută pădure virgină din România este Codrul Secular Șinca, situat în estul Masivului Făgăraș. Cu o suprafață de peste 300 de hectare, această zonă protejată adăpostește arbori seculari, în special fagi și brazi argintii, unii cu vârste ce se apropie de 500 de ani. Aici se găsește cel mai înalt brad din țară, care atinge 62,5 metri, dar și un fag de 55,1 metri, considerat cel mai înalt exemplar al speciei din Europa.

Acești giganți verzi nu sunt doar spectaculoși prin dimensiune, ci și prin reziliența lor: încep să moară „în picioare”, fără să fie doborâți, completând un ciclu natural de regenerare care menține pădurea într-un echilibru rar întâlnit în alte ecosisteme.

Pădurea Șinca este parte a sitului „Pădurile virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei”, aflat în Patrimoniul Mondial UNESCO. Prezența sa în această rețea reflectă importanța științifică și ecologică a codrilor românești în context continental.

Munții Banatului, o comoară verde uitată

Munții Banatului oferă un alt exemplu remarcabil de conservare forestieră. Aici, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și în Parcul Natural Domogled – Valea Cernei, se află aproape 30.000 de hectare de păduri virgine. Izolarea geografică, versanții abrupți și lipsa drumurilor au fost cei mai buni aliați ai acestor păduri în fața exploatării industriale.

Pe Valea Cernei, pădurile au fost protejate încă din perioada Imperiului Austro-Ungar, apoi naționalizate și gestionate ca rezerve naturale. Rezervația Muntele Domogled, înființată în 1932, este una dintre cele mai vechi din România.

În Cheile Nerei, cercetătorii au identificat arbori cu vârste de până la 477 de ani. Media este de 8 arbori peste 400 de ani la fiecare hectar. Această densitate este unică în Europa temperată, fiind comparabilă doar cu cele mai bine conservate păduri ale Scandinaviei sau Rusiei.

Păduri care au supraviețuit datorită reliefului și izolării

Ce au în comun toate aceste păduri este nu doar vârsta înaintată a arborilor, ci și contextul geografic care le-a oferit protecție. Fie că este vorba de pante greu accesibile, lipsa infrastructurii sau slaba densitate a populației în anumite zone, natura a avut, în multe cazuri, ultimul cuvânt.

Doar în ultimele decenii, statul român a început să clasifice și să protejeze oficial aceste păduri, prin includerea lor în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. În ediția 2023 a acestuia, figurează peste 72.000 de hectare protejate, însă specialiștii susțin că suprafața reală ar putea depăși 200.000 de hectare.

De ce contează aceste păduri pentru viitor

Pe lângă valoarea lor estetică și ecologică, pădurile seculare românești reprezintă un model viu de reziliență ecologică, fiind esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice. Ele funcționează ca rezervoare de carbon și ca refugii pentru specii pe cale de dispariție, printre care ursul brun, lupul, râsul sau acvila țipătoare mică.

Mai mult, aceste păduri sunt un exemplu de echilibru între procesele naturale și protecția biodiversității. Ele nu trebuie doar admirate, ci și protejate cu rigoare, pentru că odată pierdute, niciun program de reîmpădurire nu le poate recrea în forma lor originală, conform Adevărul.