Orașul Stalin din România este astăzi un magnet pentru turiști. Puțini știu că timp de 10 ani a fost parte dintr-un program internațional creat de comuniști

Astăzi, Brașovul este una dintre cele mai vizitate destinații din România, un oraș cochet, cu o atmosferă medievală și o priveliște spectaculoasă asupra Munților Carpați. Însă puțini turiști știu că, timp de un deceniu, între 1950 și 1960, acest oraș a purtat numele „Orașul Stalin”, fiind parte a unui program internațional coordonat de regimurile comuniste din Europa de Est.

Cum a ajuns orașul Brașov să fie redenumit

Decizia de a redenumi Brașovul nu a venit dintr-un entuziasm local autentic, ci dintr-o regie propagandistică tipică regimului comunist. Oficial, ziarele vremii – precum Drum Nou – susțineau că dorința a pornit „de jos”, din inițiativa muncitorilor C.F.R. și a altor angajați ai marilor uzine din oraș. Aceștia ar fi cerut ca numele localității să fie schimbat în onoarea „marelui Stalin, eliberatorul și învățătorul poporului muncitor”.

Pe 19 august 1950 a fost publicată cererea „spontană” a muncitorilor, pe 22 august a fost emis decretul oficial, iar pe 25 august Guvernul României și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc au salutat călduros „propunerea oamenilor muncii”. Totul, însă, era o înscenare.

„Toată lumea știa că a fost o impunere. Dar frica era mare și nimeni nu îndrăznea să spună adevărul”, își amintește Valentin Oproiu, fost muncitor la uzina Steagul Roșu. În acea perioadă, orice critică la adresa partidului putea însemna deportare sau închisoare. Așa că brașovenii s-au prefăcut bucuroși de o „onoare” pe care nu o ceruseră.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Pentru a întări noua identitate, comuniștii au scris cu litere gigantice pe muntele Tâmpa cuvântul „STALIN”, în stilul celebrului Hollywood. Brașovul devenise, astfel, unul dintre cele 14 orașe din Europa de Est care purtau temporar acest nume în cadrul unei campanii simbolice menite să flateze Moscova și să demonstreze fidelitatea regimurilor comuniste locale.

Un alt oraș ar fi trebuit să poarte această denumire

O legendă urbană spune că, inițial, Sibiul fusese propus pentru această redenumire, dar ideea a fost abandonată din cauza sonorității nefericite a potențialei expresii „Salam de Stalin”. Brașovul a fost ales în schimb datorită importanței sale industriale – un oraș unde mii de muncitori lucrau în uzinele Steagul Roșu și Sovromtractor, centre simbolice ale industrializării forțate comuniste.

Potrivit istoricului Iosif Domora, redenumirea orașelor era o metodă de consolidare a cultului personalității și de eliminare a oricărui simbol preexistent regimului. „Era o perioadă în care se încerca rescrierea identității românești. Tot ce aparținea vechii societăți – tradiții, credințe, chiar și denumirile – trebuia șters.”

Această îndoctrinare a durat până în 1960. Pe 24 decembrie, Brașovul și-a recăpătat numele istoric, iar inscripția de pe Tâmpa a fost îndepărtată discret. Însă amintirea acelor ani persistă, în special în arhivele și în memoria celor care au trăit într-o dictatură în care până și numele orașului devenise un instrument de propagandă. Astăzi, în locul cuvântului „Stalin”, turiștii pot citi din nou „Brașov”, iar orașul și-a redescoperit identitatea.