Ce se întâmplă dacă nu mai mergi la muncă, are voie să-ți întrerupă contractul. Detaliile neștiute de angajații români, drepturile fundamentale
În România, mulți angajați nu cunosc în detaliu ce drepturi le sunt garantate prin Codul muncii și care sunt limitele legale ale angajatorului în cazul absențelor nemotivate. O întrebare des întâlnită este dacă simpla neprezentare la serviciu poate duce automat la întreruperea contractului de muncă. Realitatea juridică este mai complexă și contrazice multe dintre prevederile abuzive care pot apărea în contracte.
Nelegalitatea clauzei privind „încetarea automată” a contractului
Unii angajatori includ în contractul de muncă o clauză care prevede că „în caz de neprezentare la serviciu fără motiv întemeiat, contractul devine nul de drept”. Această formulare sună convingător, dar este complet nelegală . Codul muncii reglementează clar că nulitatea unui contract poate fi stabilită doar de instanță sau, în unele cazuri, prin acordul ambelor părți . Orice dispoziție contractuală care invocă o „nulitate de drept” în mod automat este lipsită de valoare juridică.
Astfel, neprezentarea la locul de muncă nu înseamnă încetarea automată a contractului , ci poate declanșa doar o serie de proceduri legale care trebuie urmate pas cu pas, începând cu suspendarea contractului și eventual terminând cu o concediere legal fundamentată.
Ce drepturi nu pot fi anulate prin contract
Potrivit articolului 38 din Codul muncii, niciun salariat nu poate renunța prin semnătură la drepturile sale legale , iar orice clauză care limitează aceste drepturi este nulă . O astfel de prevedere contractuală nu doar că este nelegală, dar aduce atingere unor drepturi fundamentale, cum ar fi:
- dreptul la apărare;
- dreptul la cercetare disciplinară prealabilă;
- dreptul de a contesta o eventuală sancțiune;
- protecția împotriva concedierilor abuzive.
Așadar, chiar dacă ai semnat un contract care prevede încetarea automată a raportului de muncă pentru absență, o asemenea clauză nu are valoare legală și poate fi anulată în instanță.
Cum se gestionează legal absențele nemotivate
Dacă lipsești de la muncă fără motiv întemeiat, angajatorul nu îți poate desface contractul fără avertisment. În schimb, Codul muncii prevede pașii legali pe care trebuie să-i urmeze:
- Suspendarea contractului – conform art. 51, alin. (2), în caz de absențe nemotivate, contractul poate fi suspendat temporar, ceea ce înseamnă că nu mai beneficiezi de salariu și alte drepturi, dar contractul rămâne valabil.
- Cercetarea disciplinară – angajatorul este obligat să inițieze o procedură clară: convocarea scrisă, audierea salariatului, administrarea probelor și abia apoi luarea unei decizii privind sancțiunea. Neprezentarea la muncă este o abatere disciplinară , dar nu justifică o decizie arbitrară.
- Sancționarea graduală – angajatorul poate decide, în funcție de gravitatea faptei, aplicarea unei sancțiuni proporționale: de la avertisment scris , la retrogradare sau concediere disciplinară , dar doar în urma unei cercetări corecte.
Orice măsură aplicată fără aceste etape este nulă de drept și poate fi contestată în instanță.
Ce riscă angajatorul care aplică o astfel de clauză
Un angajator care pune în aplicare o clauză abuzivă de încetare automată a contractului fără respectarea procedurilor riscă:
- să fie acționat în instanță pentru concediere nelegală;
- să fie obligat la plata de despăgubiri și la reintegrarea angajatului;
- să plătească retroactiv salariile restante din perioada de concediere abuzivă.
Mai mult, inspecția muncii poate sancționa astfel de practici, iar reputația companiei poate fi afectată de un astfel de comportament.
Concluzie
Nu, angajatorul nu are voie să-ți întrerupă automat contractul de muncă doar pentru că ai lipsit de la muncă. Codul muncii oferă un cadru legal clar, care protejează salariatul și impune angajatorului să respecte o procedură legală riguroasă. Orice abatere de la acest cadru poate fi sancționată, iar salariatul are dreptul să se apere, să conteste și să fie tratat cu respectul cuvenit unui raport de muncă reglementat de lege.