Economia românească, înainte de turul 2. Ce se întâmplă cu ROBOR, rate, prețul la aur și nu numai, conform experților

Alegerile prezidențiale din România au un efect vizibil și imediat asupra economiei. Incertitudinea politică generată de rezultatele primului tur și demisia lui Marcel Ciolacu de la Palatul Victoria se reflectă deja în piață prin creșteri de dobânzi, devalorizarea leului și o fugă spre active considerate mai sigure, precum aurul. Experții atrag atenția asupra unei perioade marcate de volatilitate și reacții rapide în lanț, cu efecte directe asupra buzunarului românilor.

ROBOR crește, la fel și ratele românilor

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează ratele la creditele în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat la 7,31%. În doar câteva zile, această creștere a adăugat aproximativ 260 de lei în plus la o rată lunară pentru un credit de 250.000 de lei pe 30 de ani. Deși efectele pentru cei care au împrumuturi raportate la IRCC se vor resimți cu întârziere de șase luni, tendința este clară: costurile de finanțare sunt în creștere, iar instabilitatea politică accentuează acest fenomen.

Consultantul fiscal Dan Schwartz a explicat că o astfel de evoluție este firească în condițiile unui vid instituțional temporar, cu funcții-cheie rămase în interimat. Incertitudinea politică provoacă o scădere a încrederii în moneda națională, iar investitorii, dar și cetățenii obișnuiți, se refugiază în monede stabile, cum sunt euro sau dolarul. Această mișcare a contribuit la un nou maxim istoric pentru cursul leu-euro, care a atins 5,12 lei.

Aurul urcă, leul se prăbușește, prețurile explodează

În contextul instabilității, aurul devine din nou un refugiu. Prețul acestuia a crescut pe fondul deprecierii leului și al tendinței globale de refugiere în active sigure. În paralel, importurile devin mai costisitoare, iar produsele plătite în euro — de la alimente la electronice — vor înregistra scumpiri în lanț.

Devalorizarea leului va afecta direct costurile de trai. Vor apărea creșteri de prețuri la energie, combustibili și chirii. Cei care intenționează să cumpere autoturisme, imobile sau alte bunuri cu componentă de import vor fi nevoiți să își revizuiască bugetele. În plus, puterea de cumpărare a celor cu venituri mici este cea mai vulnerabilă în acest scenariu, avertizează Schwartz.

Viitorul apropiat depinde de stabilitatea politică

Dincolo de reacțiile imediate ale pieței, stabilitatea monedei naționale pe termen scurt va depinde de clarificările politice după turul doi al alegerilor prezidențiale. Dacă lucrurile rămân în zona instabilității și lipsa de coerență guvernamentală persistă, presiunea pe leu și pe dobânzi va continua.

Totuși, consultanții economici nu sunt complet pesimiști. În ciuda fragilității generate de climatul politic, România dispune de o economie relativ rezilientă, capabilă să absoarbă șocuri mai bine decât în anii anteriori. Atât timp cât criza nu escaladează într-o recesiune severă, este puțin probabil să se ajungă la un curs leu-euro de 6 lei, scenariu considerat improbabil de Dan Schwartz.

Concluzii înainte de turul decisiv

Românii vor trebui să se pregătească pentru o perioadă în care inflația poate accelera din nou, iar stabilitatea financiară individuală va fi pusă la încercare. Creșterea dobânzilor, cursul valutar instabil și majorarea costurilor cu bunurile de bază creează o presiune suplimentară asupra veniturilor. Alegerile devin, astfel, nu doar un exercițiu democratic, ci și un factor economic de risc imediat, ale cărui ecouri pot fi resimțite în fiecare factură sau bon de cumpărături.