Înapoi în Epoca de Piatră? Cum a „dat foc” Donald Trump științei – Zeci de ani de inovație, „pe apa sâmbetei” ca în Fahrenheit 451

În timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, administrația sa a reușit să remodeleze în profunzime peisajul științific federal, într-un mod care părea imposibil în timpul primei sale președinții.

De data aceasta, fără presiunea unei realegeri, echipa Trump s-a mișcat rapid și sistematic pentru a elimina ceea ce percepea drept „prejudecăți ideologice de stânga” din instituțiile de cercetare ale guvernului federal.

Cum a aruncat Donald Trump știința la gunoi

Un prim exemplu clar este Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA). După realegerea lui Trump, NOAA a fost practic epurată de specialiști în climă care susțineau existența schimbărilor climatice provocate de om.

Șeful NOAA a fost înlocuit cu David Legates, un cercetător sceptic față de încălzirea globală, iar fondurile pentru cercetarea schimbărilor climatice au fost redirecționate către inițiative care se concentrau pe „cicluri naturale” și „variabilitate solară”, în contradicție cu consensul științific internațional.

Abordarea s-a extins rapid și la alte agenții. La Agenția pentru Protecția Mediului (EPA), consiliile științifice au fost restructurate pentru a include reprezentanți ai industriei energetice și chimice, în detrimentul experților universitari.

Chiar și la National Institutes of Health (NIH), cercetările privind sănătatea publică au fost redirecționate pentru a reflecta noile priorități conservatoare, iar studiile asupra disparităților rasiale în sănătate au fost reduse drastic.

Una dintre primele măsuri ale administrației Trump în 2025 a fost să desființeze Biroul pentru Politică Științifică și Tehnologică al Casei Albe, o instituție creată pentru a consilia președintele pe teme științifice, potrivit Gizmodo.

În locul său, a fost creat un consiliu informal, format din consilieri apropiați politic, care aveau o atitudine ostilă față de ideile „progresiste” promovate de știința mainstream.

Noul consiliu a jucat un rol central în orientarea politicilor de mediu, sănătate și educație științifică, punând accent pe ceea ce administrația a numit „neutralitate ideologică”, un eufemism pentru eliminarea perspectivelor considerate „de stânga”.

În paralel, personalul din agențiile federale a fost supus unui val de epurări. Zeci de cercetători federali și funcționari cu experiență în domenii precum schimbările climatice, egalitatea în sănătate sau reglementările de mediu au fost înlocuiți cu persoane loiale administrației.

Programul „Schedule F”, o inițiativă a administrației pentru a reconfigura statutul funcționarilor publici și a facilita concedierile pe criterii politice, a fost implementat la scară largă. Astfel, s-a creat un mediu în care cercetarea științifică trebuia să se alinieze la linia ideologică a Casei Albe.

Reconfigurarea cunoașterii, știința „neutră” și abandonarea consensului

Unul dintre cele mai controversate aspecte ale președinției Trump II a fost noua concepție despre știință, promovată sub ideea de „obiectivitate” și „echilibru ideologic”.

În practică, viziunea a dus la marginalizarea consensului științific în favoarea unor abordări alternative, adesea promovate de think tank-uri conservatoare sau de cercetători controversați.

În domeniul educației, programul federal „Science for All” a fost înlocuit cu o nouă inițiativă numită „True Science”, care urmărea să elimine ceea ce oficialii administrației numeau „indoctrinarea progresistă” din manuale și programele școlare.

Curicula nouă reducea substanțial conținutul referitor la schimbările climatice, biodiversitate și epidemiologie, insistând în schimb pe „controversele” din știință și pe „pluralitatea teoriilor”.

Aceeași linie a fost aplicată și în comunicarea publică. Site-urile guvernamentale ale agențiilor științifice au fost revizuite pentru a elimina limbajul considerat „militant” sau „alarmist”.

Termeni precum „criză climatică” sau „rasism structural în sănătate” au fost înlocuiți cu expresii neutre sau cu formulări care reflectau scepticismul administrației.

De exemplu, Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a început să aprobe studii sponsorizate de grupuri private care promovau tratamente alternative nevalidate științific, în numele „libertății de alegere”.

Una dintre consecințele directe ale acestei abordări a fost fragmentarea comunității științifice. Universitățile și institutele de cercetare au fost nevoite să își reevalueze strategiile de colaborare cu agențiile federale, în timp ce multe proiecte de cercetare au pierdut finanțarea din cauza criteriilor ideologice impuse.

Granturile pentru studii legate de rasă, gen sau inegalități sociale, eliminate

Granturile pentru studii legate de rasă, gen sau inegalități sociale au fost aproape complet eliminate, iar cercetătorii care continuau să publice lucrări în aceste domenii erau adesea excluși din rețelele oficiale de colaborare.

Totodată, politicile anti-imigrație ale administrației au avut un efect devastator asupra mobilității internaționale a cercetătorilor.

Programul de vize H-1B a fost restrâns drastic, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a numărului de oameni de știință străini care lucrau în SUA.

Izonarea a dus la stagnare în unele domenii de vârf, în special în inteligența artificială, bioinginerie și cercetare climatică, unde cooperarea internațională este esențială.

În ciuda criticilor din partea comunității științifice internaționale și a unor organizații profesionale din SUA, administrația Trump a continuat pe această linie până în ultimele luni ale mandatului.

Deși unele agenții au reușit să-și păstreze o anumită autonomie, climatul general a fost unul de intimidare și autocenzură. În multe cazuri, cercetătorii au preferat să se retragă din funcții sau să migreze către sectorul privat ori universitar.

Al doilea mandat al lui Donald Trump a redefinit fundamental relația dintre statul federal și știință. Dincolo de simple schimbări administrative, a fost vorba de o transformare ideologică, care a pus sub semnul întrebării însăși natura cunoașterii științifice în guvernare.

Reconfigurarea nu s-a produs doar prin tăieri de fonduri sau schimbări de personal, ci printr-o viziune profund diferită asupra a ceea ce înseamnă adevăr, dovezi și expertiză.

Efectele acestei perioade vor fi resimțite mult timp de acum înainte. Deși o administrație ulterioară ar putea încerca să repare daunele, încrederea dintre guvernul federal și comunitatea științifică a fost serios afectată.

Pentru mulți cercetători, lecția acestui mandat este clară: știința nu este imună la politică.