Obiceiurile de consum ale românilor, subiect de studiu științific. De ce vânăm oferte la mâncare, dar cumpărăm produse premium

Românii rămân un paradox pentru industria de retail: deși sunt printre cei mai sensibili la prețuri din Europa, sunt în același timp mari consumatori de produse premium și sănătoase. Un studiu realizat de gigantul McKinsey pe piețele europene scoate la iveală tendințele aparent contradictorii ale consumatorilor români, care influențează deja strategiile marilor companii din industria alimentară.

Confruntați cu o inflație persistentă și o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiale, românii caută activ promoții la alimente. Însă, în mod surprinzător, aceiași consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru calitate, bio și produse locale, chiar dacă asta înseamnă un efort suplimentar.

Promoții la alimente, dar și apetit crescut pentru premium

Studiul McKinsey arată că aproape jumătate dintre europeni își adaptează obiceiurile de consum pentru a economisi bani, iar românii sunt în topul celor care vânează promoții. Împreună cu spaniolii și danezii, se numără printre cei mai activi cumpărători care caută reduceri la produse alimentare. În același timp, românii sunt fruntași când vine vorba de preferința pentru produse de înaltă calitate sau premium – un segment pe care îl domină în comparație cu alte piețe europene.

Această dualitate în comportamentul de cumpărare este explicată de specialiști printr-o adaptare la contextul economic: românii știu să economisească acolo unde pot, dar nu sunt dispuși să facă compromisuri când vine vorba de produse percepute ca fiind sănătoase, sigure sau provenite de la producători locali.

Potrivit sondajului, românii sunt lideri și în preferința pentru produsele fermierilor autohtoni, ceea ce denotă un interes crescut pentru trasabilitate și sprijinirea economiei locale. De asemenea, aceștia sunt mai înclinați să achiziționeze produse din raioanele de mâncare gătită ale supermarketurilor, semn al unei nevoi de conveniență care nu exclude calitatea.

Inflația și efectele geopolitice pun presiune pe consumatori

Atenția crescută la prețuri este justificată și de contextul economic intern. În luna martie, inflația alimentară a atins 5,1%, cu produse de bază precum margarina, conservele de fructe și carnea în fruntea scumpirilor. În plus, tensiunile comerciale internaționale, precum războiul tarifar dintre SUA și China, ar putea duce la modificări majore în lanțurile globale de aprovizionare. Exporturile agricole ale Uniunii Europene către China au scăzut, iar presiunea pe piețele europene ar putea crește, afectând inclusiv România.

Astfel, românii sunt nevoiți să jongleze între nevoia de economie și dorința de calitate. Analistul financiar Bogdan Maioreanu remarcă faptul că 2025 aduce o scădere a interesului pentru produsele ecologice, dar o creștere a orientării către produsele sănătoase. Paradoxul constă în faptul că, în ciuda unui apetit evident pentru premium, românii sunt sub media europeană când vine vorba de achiziționarea mărcilor proprii ale supermarketurilor – un segment considerat, în general, mai accesibil financiar.

Ce înseamnă toate acestea pentru retail și industria alimentară

Comportamentul românilor forțează retailul alimentar să-și regândească strategiile. Pe de o parte, trebuie să continue ofertele și reducerile, pentru a satisface cererea crescută pentru promoții. Pe de altă parte, trebuie să dezvolte segmente premium, locale și sănătoase – toate aceste direcții fiind priorități pentru consumatorii români.

Un alt aspect semnificativ este educația de consum: românii își dezvoltă treptat obiceiuri sofisticate de cumpărare, dar au în continuare nevoie de informație clară și transparentă despre calitatea produselor, originea lor și beneficiile asupra sănătății.

În concluzie, studiul McKinsey confirmă că România nu mai este doar o piață low-cost. Este o piață complexă, în care consumatorii își doresc să economisească, dar nu cu orice preț. Această dinamică oferă oportunități importante pentru branduri și comercianți, dar și provocări semnificative pentru menținerea unui echilibru între accesibilitate și valoare.