România, între deficite majore, scăderea investițiilor străine, o inflație fluctuantă și îngropată de o datorie externă record

În cel mai recent raport al Băncii Naționale a României (BNR), sunt indicate câteva cifre privitoare la economia românească. BNR ne arată ce se întâmplă cu datoria externă, inflația, dar și datoria externă. Totodată, sunt date clare și privind evoluția investițiilor străine.

Astfel, potrivit BNR, România se confruntă cu un deficit de cont curent tot mai accentuat. În perioada ianuarie-februarie 2025, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4 809 milioane euro, comparativ cu 2 600 milioane euro în perioada ianuarie-februarie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 502 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 187 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 93 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 427 milioane euro.

România își pierde atractivitatea pentru investitorii străini?

O altă problemă a economiei o reprezintă scăderea investițiilot străine. BNR ne spune că investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 1 229 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -198 milioane euro.

Pe de altă parte, datoria externă continuă să se majoreze. Astfel, potrivit cifrelor BNR, în perioada ianuarie – februarie 2025, datoria externă totală a crescut cu 3 394 milioane euro, până la 208 287 milioane euro. În structură:

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

• datoria externă pe termen lung a însumat 158 505 milioane euro la 28 februarie 2025 (76,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,3 la sută față de 31 decembrie 2024;
• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2025 nivelul de 49 782 milioane euro (23,9 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,2 la sută față de 31 decembrie 2024.

„Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 10,6 la sută în perioada ianuarie – februarie 2025, comparativ cu 19,6 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 28 februarie 2025 a fost de 5,9 luni, în comparație cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2025 a fost de 99,5 la sută, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024”, a mai transmis BNR.

Sunt vești proaste și din perspectiva evoluției inflației

Într-un alt raport, BNR conturează și noi previziuni legate de evoluția inflației. Așa cum era de așteptat, BNR anticipează că în perioada următoare inflația va fi una fluctuantă.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, și urmând să consemneze în trimestrul II o creștere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, sub impactul efectelor de bază nefavorabile asociate evoluțiilor prețurilor energiei și alimentelor din perioada similară a anului precedent.

Incertitudini și riscuri crescute decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu, dar și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact asupra cotațiilor materiilor prime, precum și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

Incertitudini mari sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, precum și execuția bugetară din primele două luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv. O sursă de incertitudini și riscuri rămân și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie”, conform BNR.