Între istorie și memorie: povestea străzii Băcani din Centrul Vechi din București, ulița de ”burtă verde” a Capitalei

Bucureștiul se remarcă printr-un detaliu unic în peisajul urban românesc și poate chiar european: o densitate aparte de străzi botezate după vechi meșteșuguri și meserii. Această trăsătură se reflectă în mod special în Centrul Vechi, inima istorică a orașului, unde ulițele de odinioară poartă încă numele negustorilor, cizmărarilor, lipscanilor, șelarilor, dar și al băcanilor. Strada Băcani este una dintre cele mai reprezentative artere care păstrează amintirea unei vechi îndeletniciri comerciale și are o încărcătură simbolică aparte în cultura urbană bucureșteană.

O stradă cu nume de meșteșug și un parfum al altor vremuri

Menționată pe Lista Monumentelor Istorice, strada Băcani adăpostește clădiri cu o istorie comercială bogată.

Multe dintre aceste imobile, deși în stare avansată de degradare, păstrează farmecul epocii în care vitrinele lor erau pline cu produse exotice, rarități culinare și delicatese aduse din toate colțurile lumii.

Era un loc frecventat nu doar pentru cumpărături, ci și pentru plăcerea descoperirii gusturilor rafinate – o zonă care vorbește despre un stil de viață specific burgheziei de secol XIX și început de secol XX.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Originea expresiei „burtă verde” și importanța băcanilor

Expresia populară „burtă verde”, astăzi folosită adesea în glumă pentru a desemna o persoană cu o poftă mare de mâncare, are origini surprinzătoare. Ea provine din vestimentația specifică băcanilor, care purtau șorțuri verzi în timpul activităților lor comerciale.

Această detaliu vestimentar este amintit și în literatura vremii, cum ar fi în povestirea Cel din urmă armaș de Ion Slavici, ceea ce confirmă caracterul definitoriu al acestei trăsături pentru identitatea profesională a băcanilor.

Cuvântul „băcan” are origini turcești, venind din termenul folosit pentru „negustor de legume proaspete și uscate”. Dar în realitate, activitatea băcanilor din București depășea cu mult această definiție restrânsă.

Ei comercializau o varietate impresionantă de produse alimentare, multe dintre ele considerate de lux: ceaiuri de calități diferite, rom jamaican sau englezesc, salam de Sibiu și de Verona, cașcavaluri rafinate ca Emmental și Parmigiano, sardele franțuzești la conservă, dar și macaroane italiene.

Mai mult decât atât, acești comercianți ofereau și produse cosmetice, precum pastă de dinți și pomadă vegetală pentru stimularea creșterii părului – articole care arătau deschiderea către modernitate și influențele occidentale.

Vezi și: Povestea străzii Șelari din Centrul Vechi, kilometrul 0 al romantismului din București: Cartierul Roșu, nebunia doamnei Păuna și asasinarea Zarazei

De la comercianți albanezi la prăvălii de prestigiu românești

La sfârșitul secolului al XIX-lea, în jurul anului 1899, o mare parte dintre băcanii care activau în Capitală erau de origine albaneză. Aceștia aveau o lungă tradiție în comerțul cu produse alimentare și reușiseră să se impună în peisajul economic al Bucureștiului.

Cu timpul, însă, negustorii români au început să se afirme tot mai puternic în această ramură, înființând magazine de băcănie și delicatese care au devenit simboluri ale calității și rafinamentului.

Un exemplu notabil în acest sens este firma „Pop și Bunescu”, un nume care ajunsese să fie asociat cu excelența în comerțul de profil.

Astfel de prăvălii nu doar că furnizau produse de înaltă calitate, dar influențau și gusturile și obiceiurile de consum ale bucureștenilor, contribuind la conturarea unei identități urbane moderne.

Strada Băcani, o oglindă a unei epoci de prosperitate

Strada Băcani nu era doar un loc de aprovizionare. Ea era o scenă a vieții de zi cu zi, unde se întâlneau burghezi, funcționari, gospodine, dar și intelectuali curioși să descopere noutăți culinare. Atmosfera era vibrantă, plină de forfotă și culoare.

Magazinele aveau vitrine decorate cu grijă, iar în interior se simțea aroma mirodeniilor, a brânzeturilor maturate și a cafelei proaspăt râșnite.

Această uliță a funcționat ca un adevărat termometru al nivelului de trai urban și al evoluției gusturilor bucureștenilor. Apariția produselor importate, unele din colțuri îndepărtate ale lumii, indica o legătură tot mai strânsă cu piețele internaționale și o aspirație clară către rafinament și cosmopolitism.

Într-un oraș în plină dezvoltare, băcăniile erau mai mult decât simple puncte de vânzare – ele erau un simbol al progresului.

Vezi și: Pușcăria s-a ”născut” pe strada Șepcari din Centrul Vechi din București. Negustorii de pălării și turnul în care domnitorul țării își depozita armamentul și închidea tâlharii

Declin și renaștere, o uliță cu potențial turistic

Astăzi, din păcate, multe dintre clădirile istorice de pe strada Băcani se află într-o stare de degradare accentuată. Trecerea timpului și lipsa intervențiilor susținute de restaurare și conservare au transformat această zonă într-un spațiu aproape uitat, deși încărcat de o valoare istorică și culturală considerabilă.

Cu toate acestea, strada Băcani rămâne un filon valoros pentru explorarea patrimoniului urban bucureștean. În contextul revitalizării Centrului Vechi și al creșterii interesului pentru turismul cultural, acest segment al orașului are toate șansele să fie repus în valoare.

Cu o bună promovare, restaurare și integrare în circuitele culturale, strada Băcani ar putea redeveni un punct de atracție major, atât pentru localnici, cât și pentru vizitatori.

Ce înseamnă strada Băcani pentru București

Strada Băcani nu este doar o arteră urbană cu o istorie bogată, ci o fereastră către o lume dispărută, în care comerțul, gustul pentru frumos și contactul cu exteriorul dădeau contur unei identități urbane vibrante.

Ea vorbește despre un București în care meșteșugurile și negoțul defineau nu doar economia, ci și cultura și stilul de viață al locuitorilor săi.

Prin păstrarea și reinterpretarea acestei moșteniri, Bucureștiul își poate reconstrui o parte importantă a propriei memorii.

A aduce din nou în atenția publicului istoria străzii Băcani nu înseamnă doar a reaminti un trecut glorios, ci și a cultiva respectul pentru patrimoniu și tradiție, într-o epocă în care orașele au nevoie de repere autentice pentru a-și păstra identitatea.

Redescoperirea acestei ulițe de „burtă verde” nu este doar un exercițiu de nostalgie, ci o șansă reală de a reconecta prezentul cu rădăcinile sale profunde, într-un București care, cu toate transformările sale, are încă multe povești nespuse.

Vezi și: Pe strada Smârdan din București s-a pecetluit Unirea Principatelor Române. Povestea celei mai vechi ulițe din Capitală