Dacia și Ford, victimele unei crize din ce în ce mai greu de ignorat. Ce s-a întâmplat cu producția giganților auto de la noi

Industria auto este de ani buni unul dintre motoarele economiei României, iar performanțele uzinelor Dacia și Ford au fost adesea prezentate ca exemple de succes. Cu toate acestea, începutul anului 2025 aduce vești mai puțin optimiste. După un 2024 record, în care producția de autoturisme a depășit pragul de 560.000 de unități, primul trimestru din 2025 vine cu o scădere abruptă de peste 11%. Această contracție este un semnal important nu doar pentru industria auto, ci și pentru economia României în ansamblu.

O scădere neașteptată după un an de vârf

În 2024, producția de autoturisme din România a atins un maxim istoric: 560.102 de unități fabricate de uzinele Dacia de la Mioveni și Ford Otosan din Craiova. Creșterea de peste 9% față de anul precedent a fost alimentată de cererea puternică de pe piețele externe, de extinderea unor game de modele populare și de optimizarea liniilor de producție. Însă acest avânt s-a dovedit greu de susținut în 2025.

Potrivit datelor furnizate de ACAROM, în martie 2025 s-au produs în total doar 50.463 de autoturisme, cu aproape 6% mai puține față de martie 2024. Cumulat, în primele trei luni ale anului, România a produs 135.723 de unități, în scădere cu 11,24% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dacia a fabricat 75.812 mașini, iar Ford Otosan, 59.911.

Această scădere vine într-un moment sensibil, când industria auto europeană se confruntă cu numeroase provocări, de la tranziția către electrificare, până la incertitudinile legate de lanțurile de aprovizionare. Este important de menționat că, deși lunile de iarnă sunt tradițional mai slabe din punct de vedere al producției, magnitudinea declinului din 2025 este peste așteptări.

Ce factori au dus la scăderea producției

Există mai mulți factori care pot explica această scădere semnificativă a producției auto din România, iar niciunul dintre ei nu poate fi ignorat. În primul rând, cererea globală pentru autoturisme cu motorizări clasice (termice) continuă să scadă. Piața europeană, în special, trece printr-un proces accelerat de electrificare, iar modelele pe benzină sau diesel pierd din relevanță în fața celor electrice sau hibride.

Deși atât Dacia cât și Ford Otosan au în gamă modele electrificate sau hibride, tranziția nu este completă. Modelul Dacia Spring, unul dintre cele mai accesibile EV-uri din Europa, este produs în China, nu la Mioveni. Ford Otosan Craiova, care produce Puma și Transit Courier, a început electrificarea, însă capacitatea totală nu este încă optimizată pentru cererea emergentă de EV-uri.

Un alt factor esențial este legat de problemele de pe lanțurile de aprovizionare. Chiar dacă criza microcipurilor s-a mai atenuat față de 2022–2023, anumite componente continuă să ajungă cu întârziere, mai ales în contextul tensiunilor din Marea Roșie sau al creșterii costurilor de transport internațional.

Nu în ultimul rând, instabilitatea economică globală și inflația persistentă în Europa fac ca mulți consumatori să amâne achiziția unui autoturism nou. Creditarea mai dificilă, dobânzile ridicate și incertitudinile economice din zona euro afectează indirect și comenzile primite de uzinele din România.

Impactul asupra economiei și posibilele consecințe pe termen lung

Scăderea producției auto nu este doar o problemă de statistici industriale. Este o problemă economică națională, în condițiile în care sectorul auto contribuie substanțial la PIB-ul României și la exporturile țării. Potrivit datelor oficiale, industria auto generează circa 14% din PIB și aproximativ 25% din exporturi. O contracție de peste 11% în primele luni ale anului poate avea efecte directe asupra veniturilor bugetare și asupra locurilor de muncă.

În plus, există riscul ca o astfel de scădere să afecteze planurile de investiții ale constructorilor. Dacă trendul descendent continuă, e posibil ca proiectele de extindere sau de electrificare să fie amânate sau redimensionate. De exemplu, planurile Ford Otosan de a extinde producția de vehicule electrice la Craiova depind în mare măsură de stabilitatea comenzilor din Europa de Vest.

Pe termen lung, România riscă să piardă teren în competiția regională pentru investiții industriale. Țări precum Ungaria, Polonia sau Slovacia atrag deja investiții masive în electromobilitate, cu fabrici de baterii și uzine de EV-uri. Pentru ca România să rămână competitivă, este esențială susținerea fiscală, predictibilitatea legislativă și dezvoltarea infrastructurii.

În același timp, o astfel de scădere poate influența negativ încrederea furnizorilor locali – sute de companii din domeniul componentelor auto care depind de comenzile de la Dacia și Ford. Reducerea activității la vârf se propagă rapid pe tot lanțul valoric, afectând zeci de mii de angajați.

Ce se poate face: adaptare, diversificare, inovație

Scăderea producției auto nu este un capăt de drum, dar este un semnal că industria trebuie să se adapteze rapid. În primul rând, producătorii trebuie să accelereze trecerea către vehicule electrice și să crească gradul de localizare a componentelor pentru EV-uri. De exemplu, în loc să aducă baterii din Asia, s-ar putea investi în facilități de asamblare locală sau parteneriate cu firme europene.

În al doilea rând, autoritățile române trebuie să sprijine mai mult sectorul auto, nu doar prin subvenții pentru achiziția de mașini electrice, ci și prin scheme de ajutor de stat pentru investiții în producția acestora. Programele Rabla Plus și PNRR pot deveni instrumente-cheie în modernizarea industriei.

De asemenea, este nevoie de diversificare. Industria auto din România este prea dependentă de doi mari producători. Un al treilea actor, fie el european sau asiatic, ar putea stabiliza balanța și reduce riscurile. În plus, dezvoltarea de centre de cercetare și inovare în domeniul mobilității inteligente ar putea transforma România dintr-un simplu centru de producție într-un hub de inovație tehnologică.

Nu în ultimul rând, este important ca statul și mediul privat să colaboreze pentru a adapta forța de muncă. Tehnologiile emergente vor necesita specialiști în software auto, ingineri pentru electrificare și tehnicieni în domeniul energiei. Investițiile în educație tehnologică sunt mai necesare ca oricând.

Concluzie: Scăderea de peste 11% a producției auto din România în primul trimestru din 2025 nu este o simplă fluctuație sezonieră. Este un semnal de alarmă care indică o tranziție industrială complexă, dar inevitabilă. Dacă lucrezi în domeniu, urmărești economia sau pur și simplu ești interesat de viitorul mobilității, e momentul să înțelegi aceste schimbări. Fie că ești pasionat de Dacia sau urmărești mișcările Ford Otosan, un lucru e clar: industria auto se reinventează, iar România trebuie să țină pasul.