A pierdut 100.000 lei într-o clipă: Cum a fost păcălit un clujean de un fals reprezentant bancar

Fraudele bancare devin din ce în ce mai sofisticate, iar încrederea oarbă în autoritatea aparentă a celor de la celălalt capăt al firului poate avea consecințe dezastruoase. Un caz recent petrecut în județul Cluj demonstrează cât de ușor poate cădea o persoană în plasa escrocilor, chiar și atunci când aceștia folosesc metode banale, dar extrem de convingătoare.

La data de 9 aprilie 2025, o femeie în vârstă de 42 de ani din Cluj-Napoca s-a prezentat la sediul Poliției municipale pentru a reclama o fraudă bancară de proporții. Cu o zi înainte, fusese victima unui scam bine regizat, în urma căruia a pierdut o sumă considerabilă: 100.000 de lei, bani pe care i-a transferat personal într-un bancomat destinat criptomonedelor, crezând că ajută la o investigație.

Totul a început în dimineața zilei de 8 aprilie, în jurul orei 11:00. Victima a fost contactată telefonic de către o persoană necunoscută care s-a recomandat ca fiind reprezentant al unei instituții bancare importante. Cu un ton calm și profesional, escrocul i-a spus că este vizată într-o anchetă urgentă, privind o tentativă de creditare frauduloasă pe numele ei.

Pentru a-și „proteja identitatea financiară” și a colabora cu autoritățile, i s-a cerut să aplice chiar ea pentru un credit real în valoare de 100.000 lei, bani care urmau să fie folosiți, chipurile, pentru a „prinde în flagrant” rețeaua de fraudatori.

Sub presiunea momentului, temându-se că ar putea avea probleme legale, femeia a urmat toate indicațiile. A obținut creditul și, conform instrucțiunilor, a depus întreaga sumă într-un bancomat de criptomonede, aflat într-un centru comercial din comuna Florești. Escrocul i-a promis că banii vor fi doar „blocați temporar” pentru investigație și că vor fi returnați imediat ce „operațiunea” se va încheia.

Dar acel moment n-a mai venit niciodată.

O lecție dură despre încredere și vulnerabilitate

După ce a realizat că nu mai poate lua legătura cu presupusul „reprezentant” și că banii nu mai pot fi recuperați, femeia a înțeles că a fost înșelată și s-a dus imediat la poliție. Autoritățile au deschis un dosar penal pentru înșelăciune, iar cercetările sunt în plină desfășurare pentru identificarea autorilor.

Cazul nu este unul izolat. Astfel de metode – în care infractorii se dau drept angajați ai băncilor, poliției sau altor instituții – sunt tot mai întâlnite, mai ales în contextul digitalizării accelerate a serviciilor financiare. Mulți dintre escroci se bazează pe emoțiile și frica victimei, dar și pe necunoașterea procedurilor reale ale băncilor.

 Cum ne ferim de capcanele „reprezentanților” falși?

Experiența trăită de clujeancă scoate în evidență importanța vigilenței și educației financiare. Pentru a nu cădea în astfel de capcane, este esențial să ținem cont de câteva reguli simple, dar vitale:

1. Nici o bancă nu va cere vreodată efectuarea de tranzacții pentru anchete sau „colaborări cu poliția”. Orice astfel de solicitare este 100% frauduloasă.
2. Verifică întotdeauna identitatea celui care te sună. Sună înapoi la banca respectivă folosind numărul oficial, nu cel primit prin SMS sau WhatsApp.
3. Nu furniza date personale, bancare sau de autentificare prin telefon. Niciun angajat al unei instituții serioase nu va cere așa ceva.
4. Refuză acțiuni urgente. Escrocii creează presiune pentru ca tu să nu ai timp să gândești. Dacă ți se cere „să acționezi acum”, e deja un semnal de alarmă.
5. Instalează aplicații de securitate pe telefon și monitorizează constant conturile tale bancare.
6. Raportează orice situație suspectă. Cu cât alertezi mai repede poliția, cu atât cresc șansele ca escrocii să fie prinși.

Concluzie: Nimeni nu e imun în fața escrocilor, dar informația ne poate salva

Frauda bancară este un fenomen în expansiune, iar scenariile devin din ce în ce mai sofisticate. Cazul femeii din Cluj este o lecție dură, dar importantă, care ne arată cât de ușor putem fi păcăliți dacă nu suntem atenți. Mai ales în lumea digitală, vigilența este prima linie de apărare.

Așadar, dacă un apel ți se pare dubios, dacă o poveste pare prea complicată sau dacă simți presiune să faci ceva rapid, oprește-te și întreabă-te: „E real?” Pentru că uneori, un singur moment de ezitare poate însemna salvarea a zeci de mii de lei.