ANAF, cu ochii pe afaceriştii români. Ce riscă cei care transformă salariaţii în colaboratori
În contextul unui mediu economic tot mai impredictibil și al eliminării facilităților fiscale în sectoare precum IT, agricultură, construcții și industria alimentară, tot mai multe companii încearcă să reducă cheltuielile prin înlocuirea contractelor individuale de muncă cu contracte de colaborare. Deși această practică pare o soluție salvatoare pe termen scurt, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) avertizează că riscurile asociate sunt semnificative și pot atrage sancțiuni dure.
ANAF intensifică controalele în zona veniturilor salariale
ANAF, în colaborare cu Inspecția Muncii, a demarat acțiuni riguroase de verificare a modului în care companiile angajează și remunerează forța de muncă. Scopul este clar: identificarea cazurilor de ”angajare mascată”, unde relațiile de muncă sunt disimulate sub forma unor colaborări aparent independente. Prin analiza raportărilor fiscale și utilizarea instrumentelor precum SAF-T, autoritățile pot detecta rapid eventualele abateri de la legislație.
Un exemplu recent a fost descoperirea unei fraude de peste 1 milion de lei la o firmă de IT din Iași, unde colaboratorii externi îndeplineau, de fapt, toate criteriile legale ale unor angajați. ANAF a intervenit și a recalificat relațiile respective, impunând plata retroactivă a contribuțiilor și impozitelor aferente.
Consecințele pot fi dezastruoase pentru companii
Specialiștii în drept fiscal avertizează că reclasificarea colaboratorilor ca salariați implică nu doar sancțiuni administrative – care pot ajunge până la 200.000 de lei – ci și recalcularea tuturor obligațiilor fiscale pe ultimii cinci ani. Aceste sume pot depăși cu ușurință 40% din veniturile brute plătite în cadrul colaborărilor, aducând presiuni financiare uriașe asupra firmelor.
„Simplul fapt că un colaborator lucrează în sediul firmei, folosește echipamentele acesteia și respectă un program fix poate constitui un indiciu clar pentru ANAF că este vorba despre o relație de muncă, nu de prestări servicii independente”, explică Marius Staciu, avocat specializat în fiscalitate, potrivit profit.ro. El atrage atenția că buna-credință sau necunoașterea legii nu exonerează firmele de la responsabilitate.
Munca nedeclarată, sancționată sever
Codul Muncii califică aceste situații ca fiind muncă nedeclarată, o abatere gravă sancționată cu amenzi de 20.000 lei pentru fiecare caz identificat. În cazul unui control amplu, aceste sume se pot cumula până la plafonul maxim de 200.000 lei, pe lângă obligația de plată a taxelor și contribuțiilor restante.
Citește și: Ce bani trebuie să declari la ANAF, în 2025. Aşa nu vei avea probleme la bancă
În fața acestor riscuri, tot mai mulți experți recomandă o abordare proactivă. Antreprenorii sunt sfătuiți să apeleze la consultanță juridică și fiscală înainte de a face modificări în structura personalului. Un audit preventiv al relațiilor contractuale poate identifica din timp problemele și oferi soluții legale pentru optimizarea costurilor, fără a periclita stabilitatea financiară a firmei.