A fost cândva cea mai bogată țară din lume. Acum e o insulă devastată și imposibil de locuit

În inima Pacificului, la mii de kilometri distanță de destinațiile exotice celebre precum Maldivele sau insulele grecești, se află Nauru – o insulă minusculă care, pentru o scurtă perioadă de timp, a fost considerată cea mai bogată țară din lume. Azi, peisajul său pare desprins dintr-un scenariu post-apocaliptic: terenuri devastate, ecosisteme prăbușite și o populație care se luptă pentru supraviețuire, scrie Express.co.uk.

O bogăție fulgerătoare, clădită pe fosfați

Cu o suprafață de doar 21 de kilometri pătrați și o populație de aproximativ 12.000 de locuitori, Nauru este cea mai mică republică din lume. În ciuda dimensiunii, a fost cândva sinonimă cu luxul absolut. În anii ’70 și ’80, exportul masiv de fosfați – o resursă naturală folosită în îngrășăminte – i-a adus un venit pe cap de locuitor mai mare decât cel din unele state petroliere din Golf.

Guvernul acoperea aproape toate cheltuielile populației: de la sănătate și educație, până la călătorii în străinătate pentru tratamente medicale. Nauruanii trăiau într-o economie aproape complet subvenționată și fără taxe. Povestirile din acea perioadă par astăzi ireale: un polițist care și-a cumpărat un Lamborghini, doar pentru a descoperi că nu încape în el, este una dintre amintirile împărtășite într-un documentar recent realizat de vloggerul Ruhi Çenet.

Nauru a fost, cândva, cea mai bogată insulă din lume. (Foto: Profimedia/Getty Images)

Răul făcut de om: cum lăcomia a transformat paradisul în ruină

Dar miracolul economic avea o dată de expirare. Exploatarea intensivă și lipsa unui plan de reabilitare ecologică au dus la distrugerea aproape completă a insulei. Circa 80% din suprafață a fost măcinată de excavatoare, lăsând în urmă un relief steril, plin de formațiuni calcaroase ascuțite, greu accesibile și imposibil de locuit.

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Consecințele au fost devastatoare nu doar la nivel terestru. The Guardian a relatat că 40% dintre speciile marine din jurul insulei au dispărut, afectate de scurgerile toxice din minele de fosfați. Ecosistemele de recif, cândva bogate și spectaculoase, s-au prăbușit sub greutatea poluării și a neglijenței.

Anii de exploatare intensivă au distrus aproape în întregime suprafața insulei. (Foto: Profimedia/Getty Images)

Căderea în disperare: pașapoarte de vânzare și refugiați ca strategie economică

Rămasă fără surse de venit sustenabile, Nauru a căutat soluții controversate pentru a supraviețui. A devenit paradis fiscal, a vândut cetățenii prin așa-numitele „pașapoarte de aur” și a acceptat să găzduiască, contra cost, centre pentru refugiații care încercau să ajungă în Australia.

În 2025, guvernul a relansat programul de vânzare a cetățeniei, ca parte a unui plan mai amplu de relocare a comunităților de pe coastă, amenințate de creșterea nivelului mării. Președintele David Adeang a declarat că miza este mai mult decât supraviețuirea: „Este vorba despre a asigura un cămin sigur, rezilient și durabil pentru generațiile viitoare.”

Nauru poate fi încă descrisă ca un paradis de o frumusețe uimitoare. (Foto: Profimedia/Getty Images)

Un paradis vizual, dar o iluzie periculoasă

Privită din avion, Nauru pare încă un colț de rai: plaje cu nisip alb, ape limpezi și recifuri spectaculoase. Dar în spatele acestei imagini de carte poștală se ascunde una dintre cele mai dramatice lecții despre risipa resurselor și efectele devastatoare ale exploatării fără limite.

Astăzi, Nauru este simbolul unei prăbușiri rapide și aproape ireversibile – o țară care a trecut de la bogăție extremă la disperare, în mai puțin de o generație. Iar dacă nu se găsește un nou drum, riscă să devină primul stat suveran al cărui teritoriu devine complet nelocuibil – o insulă fără viitor.