Oamenii de știință au descoperit o planetă situată la 47 de ani-lumină de Pământ: Ce caracteristici uimitoare are

Astronomii au descoperit o planetă neobișnuită, numită Enaiposha, situată la aproximativ 47 de ani-lumină de Pământ. Acest corp ceresc orbitează o pitică roșie și prezintă caracteristici diferite de cele ale planetelor cunoscute din Sistemul Solar.

Oamenii de știință au clasificat Enaiposha drept o „Super-Venus”, o categorie nouă de exoplanete care oferă indicii importante despre procesele de formare planetară și despre compoziția atmosferică a corpurilor cerești din afara sistemului nostru.

Enaiposha a fost observată cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb (JWST), iar datele obținute indică faptul că această planetă are dimensiuni și masă comparabile cu cele ale planetelor de tip mini-Neptun, dar atmosfera sa o face distinctă, scrie EcoNews.

Cercetătorii au descoperit similitudini cu Venus, dar într-o variantă mai mare și mai fierbinte, fapt care redefinește modul în care sunt clasificate exoplanetele.

O planetă cu o atmosferă destul de densă și o compoziție chimică atipică

Studiile asupra Enaiposha au evidențiat o atmosferă extrem de densă, formată preponderent din dioxid de carbon, alături de hidrogen, heliu, vapori de apă și metan.

Compoziția complexă a fost analizată prin spectrul de lumină stelară detectat în timpul tranzitului planetei pe lângă steaua sa gazdă.

În plus, cercetătorii au remarcat prezența unor particule metalice în straturile inferioare ale atmosferei, în timp ce regiunile superioare sunt dominate de aerosoli și nori groși de dioxid de carbon.

Datorită condițiilor atmosferice extreme și temperaturilor foarte ridicate, Enaiposha nu poate susține viața așa cum o cunoaștem.

Totuși, analizarea acesteia oferă perspective valoroase asupra evoluției atmosferice a planetelor cu potențial locuibil și ajută la înțelegerea proceselor care modelează exoplanetele.

Ce rezervă viitorul cercetării exoplanetelor

Studierea Enaiposha ridică, totuși, dificultăți semnificative, întrucât norii opaci împiedică observațiile directe ale straturilor profunde ale atmosferei. Cercetătorii folosesc modele teoretice avansate și analize spectroscopice pentru a interpreta datele disponibile.

Printre aceștia se numără Everett Schlawin de la Universitatea din Arizona și Kazumasa Ohno de la Observatorul Astronomic Național al Japoniei, care au demonstrat că planeta conține o concentrație mai mare de metale și mai puțin hidrogen decât se anticipase inițial.

Clasificarea acesteia ca „Super-Venus” sugerează existența unei diversități planetare mai mari decât se presupunea, iar astronomii devin, astfel, impulsionați să investigheze alte corpuri cerești care ar putea împărtăși caracteristici similare.

Studiul acestei planete va contribui, fără dar și poate, la perfecționarea tehnicilor de identificare și analiză a exoplanetelor, facilitând explorarea unor lumi care ar putea oferi indicii despre formarea și evoluția planetelor locuibile.